Mulți dintre candidații importanți la cea mai înaltă funcție în stat au avut controverse legate de propria lor educație.
Marcel Ciolacu este unul dintre ei – a fost acuzat că nu a susținut Bacalaureatul imediat după liceu, ci mult mai târziu, la 38 de ani. Inițial, Marcel Ciolacu a refuzat să-și publice notele, însă ulterior a spus că a trecut examenul cu media 7,03.
Elena Lasconi a fost acuzată că a făcut o facultate particulară la Deva, cu toate că a susținut examenul la Academia de Studii Economice (ASE) București.
Nicolae Ciucă a fost acuzat de plagiat în lucrarea lui de doctorat și că a blocat în instanță analiza conținutului pentru a exista un verdict clar.
Și independentul Mircea Geoană a fost acuzat de plagiat în lucrarea lui de doctorat, pe care a susținut-o la ASE București.
Europa Liberă a studiat programele electorale ale lui Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), Mircea Geoană și George Simion (AUR) și redă mai jos principalele idei pe care le au aceștia cu privire la sistemul de educație din România.
Marcel Ciolacu vrea evaluarea și remunerarea profesorilor în funcție de performanță
Toate sondajele de opinie îl dau ca favorit în opțiunile românilor pentru funcția de președinte pe actualul premier al României – Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat (PSD).
În proiectul lui pentru România, Marcel Ciolacu dedică mai multe pagini sistemului de educație și înșiră idei care există în spațiul public de ani de zile.
De pildă, în capitolul Toți copiii la școală!, actualul premier amintește de banii din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care „ar trebui să asigure concomitent reducerea la nivelul mediei europene în ceea ce privește abandonul școlar și reducerea șomajului în rândul tinerilor”.
Candidatul PSD Marcel Ciolacu are mai multe idei pentru schimbarea educației din România, printre care salarizarea profesorilor în funcție de performanță.
El promite sprijin pentru elevii și studenții vulnerabili prin intervenții la nivelul școlilor cu risc ridicat de abandon școlar.
De asemenea, Ciolacu susține că vrea să extindă programul A doua șansă, prin care persoanele care nu și-au terminat studiile să aibă oportunitatea să o facă.
Președintele PSD vrea ca programa școlară și ceea ce învață elevii la școală să fie adaptate la piața muncii, lucru propus de toți miniștrii Educației indiferent de culoare politică în ultimii 35 de ani.
El vrea să promoveze disciplinele STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), precum și creativitatea și gândirea critică în sistemul de educație.
E o descriere generală, deoarece Marcel Ciolacu nu spune ce elevi vor învăța aceste discipline. Programele școlare pentru ciclul primar și gimnaziu au fost schimbate în ultimii ani, iar cele de la liceu sunt vechi de peste zece ani.
În programul lui pentru președinte, Marcel Ciolacu repetă ce a declarat de mai multe ori de când e premier: evaluarea și remunerarea profesorilor în funcție de performanță.
„Rezultatele activității cadrelor didactice trebuie să fie evaluate corect, transparent și constant, iar recompensarea celor performanți trebuie să fie în centrul procesului. Este necesar ca măcar o parte a salariului să fie raportată la evaluarea calitativă a fiecărui cadru didactic”, scrie Marcel Ciolacu în programul lui pentru România.
În septembrie 2023, Marcel Ciolacu le-a cerut profesorilor „să-și facă meseria așa cum trebuie să o facă” și să nu mai dea meditații elevilor de la clasă.
În programul lui, președintele PSD nu amintește de alocarea a 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru educație, lucru prevăzut prin lege din 2011, dar ignorat de toate guvernele de atunci.
Marcel Ciolacu susține reducerea abandonului școlar, șanse egale pentru toți elevii, salariile profesorilor pe criterii de performanță, predarea disciplinelor STEM în școală, burse pentru elevi, reducerea consumului de droguri în rândul elevilor.
Despre subiectul sensibil al educației sexuale în școli, Marcel Ciolacu nu amintește nimic.
Vorbește în schimb despre „reducerea consumului de droguri și/sau alcool, combaterea mai eficientă a traficului de persoane, reducerea numărului de mame minore sau al elevilor supraponderali”.
Nicolae Ciucă susține că universitățile trebuie finanțate în funcție de performanțe. Nimic despre plagiat
Canditatul susținut de PNL, Nicolae Ciucă, este unul dintre susținătorii fervenți ai programului România Educată al președintelui Klaus Iohannis.
Candidatul liberal la prezidențiale susține că va orienta sistemul de educație către nevoile elevilor.
„Iar prin învăţământul dual, conectăm şcoala la cerinţele de pe piaţa muncii. Nu cum au spus unii că tinerii pleacă din ţară pentru că nu stăpânesc o meserie”, spune Nicolae Ciucă în proiectul lui „România prosperă și sigură”. O critică directă la adresa actualului partener de coaliție, Marcel Ciolacu.
Nicolae Ciucă își propune să includă peste 100.000 de tineri în învățământul dual, prin care elevii primesc burse de studiu de la firme și stat ca să învețe meserii în liceele tehnologice și agricole.
Acuzat de plagiat în teza lui de doctorat, Nicolae Ciucă propune „regândirea sistemului de finanțare a educației superioare”.
De asemenea, propune ca programul „Masa sănătoasă” – care în prezent include 473 de școli, adică aproape 12.000 de elevi din cei trei milioane din România – să fie extins la toate școlile.
Acuzat de plagiat în teza lui de doctorat, Nicolae Ciucă amintește și de sistemul universitar.
El vorbește despre „regândirea sistemului de finanțare a educației superioare”.
Cu toate că nu are atribuții în guvern, Ciucă propune ca Executivul să facă finanțarea universităților în funcție de performanță și nu în funcție de numărul de studenți înscriși, așa cum se întâmplă în prezent.
Această idee nu a fost spusă pentru prima dată de președintele PNL. Ilie Bolojan, considerat ca potențial viitor prim-ministru după alegeri, a vorbit și el despre reforma universităților și a spus că acestea trebuie finanțate în funcție de performanțe.
„Dacă primesc bani, indiferent ce discipline predau, indiferent câți absolvenți lucrează în economia reală, în domeniul pe care l-au absolvit, mesajul va fi stați liniștiți, toți primiți banii”, a declarat Bolojan pe 4 noiembrie la Bihor. Afirmațiile lui Bolojan au atras multe critici din partea universitarilor.
Nicolae Ciucă susține reducerea abandonului școlar, acordarea de șanse egale pentru toți elevii, salarii mai mari pentru profesori, schimbarea examenului de bacalaureat, masă caldă în școli, investiții în învățământul dual, modificarea programei școlare.
Nici Nicolae Ciucă nu amintește de alocarea a 6% din PIB pentru educație. În ultimii patru ani, miniștrii Educației (Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca) au provenit de la PNL, dar nu au reușit să crească bugetul educației la 6%.
În 2024, bugetul educației este mai mare cu zece miliarde de lei comparativ cu 2023, dar mai mult de jumătate reprezintă salariile profesorilor, care au fost majorate cu 50% în două etape, după greva dascălilor, în iunie 2023, în timp de Ciucă era prim-ministru.
Elena Lasconi susține descentralizarea școlilor și redarea lor comunităților
Primarul din Câmpulung și candidata USR pentru funcția de președinte, Elena Lasconi, a avut o controversă legată de educația proprie. Mai precis de una dintre facultățile absolvite, care nu fusese terminată – ci numai își susținuse licența acolo, dar care fusese trecută în CV.
Elena Lasconi a terminat facultatea privată de management de la Universitatea Ecologică, la Deva. Însă a susținut licența la ASE București, pentru că cea de la Deva nu fusese acreditată.
În programul ei de țară, același cu al USR, Elena Lasconi propune eliminarea numirilor politice pentru funcțiile din sistemul de educație.
De asemenea, ea propune descentralizarea deciziilor pentru gestionarea școlilor prin implicarea comunităților.
În privința educației, Elena Lasconi propune eliminarea numirilor politice pentru funcțiile din sistemul de educație.
Și candidata USR enumeră mai multe idei care au fost vehiculate de-a lungul timpului cu privire la reforma educației.
Printre acestea: „un curriculum adaptat și flexibil, ca elevii să-și poată alege parte din materii, cu prioritate spre tehnologiile viitorului, inteligență artificială” și extinderea programelor Școală după școală și Masă caldă și sănătoasă în școli.
Elena Lasconi susține reducerea abandonului școlar, șanse egale pentru toți copiii, salarii motivante pentru profesori, masă caldă în școli, reducerea consumului de droguri în rândul elevilor.
Lasconi mai propune ca școlile să atragă profesori tineri prin „salarii competitive” și un fond de stimulare a performanței profesorilor la nivelul fiecărei școli.
Multe dintre ideile propuse de Elena Lasconi au fost susținute în ultimii opt ani de parlamentarii USR.
Mircea Geoană susține învățământul dual universitar
Candidatul independent Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, spune că vrea să schimbe faptul că „școala românească de azi produce copii care nu sunt pregătiți pentru meseriile viitorului”.
El propune un învățământ dual nu numai în mediul preuniversitar, ci și în cel universitar.
„Învățământ dual, inclusiv universitar, în care sectorul privat să lucreze cu tinerii noștri, să le ofere joburi și diplome care să aibă sens, nu niște bucăți de hârtie fără valoare”, susține Mircea Geoană.
Cuvântul „educație” apare de multe ori în programul lui pentru președinție – aceasta va fi o prioritate națională, spune el.
Mircea Geoană susține reducerea abandonului școlar, readucerea tinerilor plecați la studii în străinătate, salarii mai bune pentru profesori, învățământ dual universitar.
Pe 18 septembrie 2024, Mircea Geoană a declarat că, în privința Educației, România mimează reformele. Una dintre ideile lui principale este să aducă tinerii care pleacă în străinătate înapoi acasă.
Mircea Geoană propune și el o remunerare corectă a profesorilor.
„De la creșă până la pensie, educația îi poate ajuta pe fiecare dintre români să aibă o viață mai bună. Dar România nu oferă astăzi această șansă majorității cetățenilor săi”, susține Mircea Geoană.
Fostul secretar general adjunct al NATO spune că reducerea decalajelor dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural se poate face prin „tele-colaborare”.
De asemenea, Geoană vrea și el „o programă educațională adaptată la nevoi” și „remunerarea corectă a profesorilor”.
George Simion vrea să elimine propaganda LGBT din școli
Candidatul partidului AUR, George Simion, are propriul slogan privind educația: „Cum arată astăzi şcoala, mâine va arăta ţara”.
Pe site-ul propriu, Simion detaliază planurile lui privind educația și, în același timp, critică „România Educată” a actualului președinte Klaus Iohannis.
„Nu putem construi o societate solidă fără să investim în educație. Dacă privim la țări precum Coreea de Sud sau Finlanda, vedem că succesul lor a început cu finanțarea corectă a sistemului educațional. La noi, însă, educația este lăsată de izbeliște”, susține George Simion.
George Simion propune reintroducerea uniformelor școlare obligatoriu.
Candidatul AUR îl dă ca exemplu pe „elevul” Mihai Eminescu, care a fost susținut cu o bursă de către statul român, la fel cum spune că va face și el cu elevii nevoiași. De asemenea, Simion propune o mai bună disciplină în școli prin introducerea uniformelor școlare obligatorii.
Simion mai scrie că vrea să asigure „un mediu de învățare sănătos”, prin eliminarea „influențelor transnaționale din educația copiilor noștri, inclusiv propaganda LGBT din școli, care este promovată de diverse ONG-uri”.
„Dacă alte țări precum Ungaria și Bulgaria au reușit să oprească aceste influențe, atunci putem și noi”, arată Simion.
George Simion susține o finanțare mai bună pentru educație, șanse egale pentru toți elevii, salarii mai bune pentru profesori, investiții în învățământul dual, uniforme școlare obligatorii și burse pentru elevi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.