Program de președinte | Cum arată Justiția din proiectele și vorbele prezidențiabililor

Epoca „țepelor din Piața Victoriei” sau a marilor proteste împotriva OUG 13 a apus, iar preocupările oamenilor pare că s-au îndreptat în alte direcții în acești ultimi ani loviți de pandemie, războiul din Ucraina, crize energetice și inflație.

Justiția a căzut în planul doi pentru politicieni – cu toate acestea, corupția continuă să se afle printre problemele care îi îngrijorează pe cetățeni.

De pildă, un sondaj făcut în noiembrie de AtlasIntel arată că pentru 72,8% dintre repondenți corupția este principala problemă a României.

Un alt sondaj, realizat în octombrie de Biroul de Cercetări Sociale (BCS) la comanda Newsweek arată că pentru 36,3% dintre cei intervievați corupția este problema cea mai îngrijorătoare.

În ce privește indicele corupției, făcut de Transparency International, România se plasează pe poziția 63, fiind devansată doar de Bulgaria și Ungaria.

Cum se raportează candidații la problema justiției

Marcel Ciolacu: „S-o lăsăm în pace”

Pentru premierul și candidatul PSD Marcel Ciolacu, justiția nu mai este o problemă: „Am vorbit prea mult despre justiție. Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace.”

A lăsat-o în pace inclusiv în proiectul său politic intitulat „Calea sigură pentru România”, în care Justiția nu are dedicat nici măcar un singur rând din cele 49 de pagini.

Marcel Ciolacu este plasat pe primul loc în sondajele de opinie și are mari șanse să intre în turul al doilea de scrutin. Justiția nu reprezintă o problemă pentru el, a evacuat-o din programul său de țară.

Nu e clar de ce Marcel Ciolacu consideră că justiția merge bine – chiar dacă România a scăpat de MCV în 15 septembrie 2023, există critici în Raportul din 2024 al Comisiei Europene privind statul de drept.

Două dintre acestea se referă la Legile Justiției, care trebuie „îmbunătățite cu o nouă ocazie” și la „urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene”.

Comisia a criticat și „închiderea multor dosare de corupție și anularea condamnărilor” din cauza deciziei Curții Constituționale (CCR) și a „răspunsului legislativ întârziat”.

E de înțeles însă de ce lui Marcel Ciolacu nu-i convine să vorbească despre justiție și corupție. PSD a pierdut trei rânduri de alegeri prezidențiale din cauza corupției ca temă electorală (Adrian Năstase - 2004, Mircea Geoană - 2009 și Victor Ponta - 2014).

În plus, nici din punct de vedere personal pe Marcel Ciolacu nu-l avantajează o discuție despre corupție și integritate, atât din perspectiva recentului scandal Nordis, o schemă imobiliară desfășurată sub umbrela lui Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol, până recent șefa PSD a Comisiei Juridice, cât și din cea a bogatului și norocosului său nepot.

Nicolae Ciucă: Nu schimb Legile Justiției

Și pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă Justiția e o chestiune care poate fi stânjenitoare în contextul acuzelor despre plagiatul din teza sa de doctorat și al piruetelor juridice care au blocat procesele în instanță, așa cum a arătat Europa Liberă.

Nicolae Ciucă este plasat în toate sondajele de opinie sub scorul PNL.

Nicolae Ciucă susține că nu a avut „nici cea mai mică implicare” și că „nu are idee” cum dosarul său a fost dirijat către un anumit judecător.

„Vă rog să mă credeți că, în afară de a fi vorbit și a fi apelat la avocat, nu am făcut absolut niciun demers. Aduceți-vă aminte prin ce perioadă treceam la vremea respectivă la guvern – tocmai începuse războiul din Ucraina. Chiar de toate aceste chestiuni ne ocupam”, a spus Nicolae Ciucă într-un interviu.

În programul său politic, statul de drept are un capitol dedicat, dar apar generalități de genul „avem nevoie de o justiție liberă de interferențe politice”, „lupta împotriva corupției trebuie să continue”, „ sistemul judiciar trebuie să fie mai eficient și mai rapid”.

Din secțiunea „Democrație, libertate, stat de drept” nu e clar ce va face în mod concret, ca președinte cu atribuții în acest sens, ca justiția să nu mai fie inflențată de politicieni, iar Diana Șoșoacă, lidera SOS, de exemplu, să răspundă în fața Justiției și nu a Curții Constituționale pentru declarațiile sale antisemite.

În ce privește schimbarea actualilor șefi de parchete, în care președintele are un cuvânt greu de spus, sau modificarea legislației prin care s-au tăiat o serie de prerogative ale președintelui, cum ar fi numirea șefei ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție), Nicolae Ciucă nu are de gând să facă nimic.

„Sistemul nostru de justiție trebuie să găsească, acum, după ce a cunoscut și momente tumultuoase, dar și momente de apatie, ritmul și tonul corect al luptei cu corupția”, spune Nicolae Ciucă.

De reținut că, totuși, liderul PNL promite „să intre în confruntare” cu orice politician care încearcă să se folosească de puterea sa pentru a influența justiția.

George Simion vrea tribunale ale poporului

Candidatul AUR nu are propriu-zis un program politic, ci un plan, așa numitul „Plan Simion”, care însă nu conține nimic despre justiție.

George Simion propune schimbări controversate în Justiție.

„Planul Simion”, proiectul de candidat al lui George Simion (AUR), se referă la locuințele de 35.000 de euro pe care acesta le promite, despre care a scris deja Europa Liberă, la refinanțarea creditului bancar cu dobândă zero și la politica externă.

Justiția se regăsește însă în Programul de Guvernare AUR și în diversele declarații ale lui George Simion, care întăresc ce scrie acolo.

Astfel, AUR vrea să limiteze „influența factorului politic în justiție prin alegerea direct de către populație a judecătorilor Curții Constituționale, a conducerii Parchetelor și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

AUR mai propune organizarea de curți cu jurați, „formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”, un fel de Tribunale ale Poporului.

George Simion susţine acest sistem judiciar pentru că „responsabilizează” populaţia. „Fiecare cetăţean are drepturi, dar şi obligaţii. Şi trebuie să accentuăm această responsabilitate civică a cetăţenilor României”, a spus Simion într-o emisiune Tv.

George Simion merge și mai departe, vrea reînființarea controversatei Secții Speciale pentru magistrați, creată în timpul guvernării Liviu Dragnea și desființată în martie 2022 în urma presiunilor făcute de Comisia Europeană și de societatea civilă.

„Cineva ar trebui să ancheteze magistraţi. Aveam o Secţie Specială care a fost transferată şi nu mai are atribuţii. Aş vedea o direcţie specială în cadrul Parchetului care să se ocupe de magistraţi”.

George Simion probabil că nu știe că, după desființare, Secția Specială a fost transformată într-o direcție aflată în subordinea Parchetului General.

George Simion, liderul AUR, ar vrea ca judecătorii și procuorii să fie aleși de popor.

Liderul AUR se opune ca DNA să primească din nou dreptul de a ancheta magistraţi.

„Dacă DNA cercetează magistraţi, toţi judecătorii şi procurorii vor fi nevoiţi să dea sentinţe favorabile DNA-ului”.

George Simion are însă el însuși probleme cu justitia, acum nici o lună a anunțat că procurorii i-au deschis un dosar penal pentru că ar fi refăcut un drum în comuna Pechea fără a avea autorizație.

Liderul AUR mai este vizat de Parchetul General în dosarul în care Silvestru Șoșoacă (fostul soț al liderului SOS Diana Șoșoacă) este cercetat în legătură cu posibila falsificare a listei cu semnături pentru candidatura sa la alegerile pentru Parlamentul European.

Elena Lasconi: Anticorupția trebuie să continue

Elena Lasconi, candidata USR, are un capitol amplu dedicat justiției în proiectul său politic numit „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, în care avansează multe schimbări.

De pildă, Elena Lasconi vrea întărirea și extinderea competențelor DNA și asupra magistraților – în fapt, o revenire la formula de dinaintea înființării controversatei Secții Speciale, dar și asupra faptelor de delapidare și deturnare de fonduri.

Elena Lasconi vrea reforme în justiție dar fără să schimbe legile.

Reformarea CSM despre care vorbește în proiect Elena Lasconi ar presupune reducerea mandatelor membrilor Consiliului și schimbarea modalității de alegere a acestora.

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) trebuie întărită pentru recuperarea averilor nejustitficate prin „proceduri rapide pentru licitarea și vânzarea bunurilor sechestrate”, spune Lasconi.

Dincolo însă de program, Elena Lasconi a dovedit în diverse interviuri, inclusiv la Europa Liberă, că nu stăpânește bine problemele justiției, deși declară că „marele său proiect” este lupta anticorupție și multe intră în competența președintelui.

Lasconi vrea reforme, dar fără schimbarea nici a legislației, a CSM sau a DNA și nici a legii, modificate în timpul regimului Liviu Dragnea, care prevede că președintele nu mai poate numi șeful Înaltei Curți.

„Eu zic că este în regulă să fie propuși de către ministrul Justiției. E adevărat că este om politic, dar și omul politic reprezintă voturile cetățenilor din România, că de asta a ajuns ministru al Justiției”, a spus Elena Lasconi într-un interviu pentru G4Media.

În același timp, Lasconi nu pare lămurită că DNA nu poate ancheta traficul de droguri.

„Știu că nu e competența lor, dar ce-i împiedică să lucreze? Credeți că la cum sunt lucrurile în România și faptul că a devenit un fenomen, să nu fie implicați oameni din politic în această treabă?”, susține Lasconi.

Candidata USR are însă o problemă legată de consecvența propriului partid în ce privește integritatea prin prezența unor persoane urmărite penal pe listele parlamentare sau cele de la europarlamentare. Exemplele sunt Clotilde Armand, fosta primăriță de la Sectorul 1, și Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, urmărit penal în dosarul achiziției de vaccinuri.

Interviu integral: Elena Lasconi, candidata USR la președinție

Cum USR a fost inițiatorul mișcării „Fără penali în funcții publice”, Elena Lasconi a fost obligată să dea explicații.

„Orice membru USR care este găsit vinovat în primă instanţă, adică trebuie să vadă şi un judecător tot ce a cercetat un procuror, trebuie să-şi dea demisia din funcţiile publice şi din partid, dacă nu, va fi exclus”, a spus Elena Lasconi.

Mircea Geoană: Corupția, abordată complex

Mircea Geoană, candidat independent, are în programul „Angajamentul meu pentru România” multe referiri la măsurile pe care le va lua pentru Justiție, unele fiind însă simple afirmații.

Alte propuneri vizează însă și lucruri concrete: simplificarea legislației, digitalizarea sistemului, crearea unei Comisii Naționale de Integritate și Prevenire a Corupției, prin „implicarea sectorului privat și a societății civile” în proiectarea sistemului de integritate publică.

În ce privește DNA, Geoană crede că trebuie aplicate recomandările GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei, și prevenirea corupției joacă un rol esențial.

Fostul număr doi al NATO, acum candidat independent, susține că lupta împotriva corupției este „o prioritate absolută”, dar abordarea este mai „complexă, mai cuprinzătoare decât ce s-a întâmplat până acum”.

„Depolitizarea, reprofesionalizarea, transparența și anticorupția, pentru mine sunt un singur tot. Noi cred că ne-am concentrat foarte mult și de multe ori mai mult decât justificat pe partea punitivă, pe pedepsirea corupției”, spune Geoană.

Mircea Geoană, candidat independent, spune că are ca prioritate lupta împotriva corupției.

Geoană pune accent în programul său pe problema integrității și transparenței.

Pe de altă parte, în pofida programului și a declarațiilor, Mircea Geoană a avut el însuși astfel de probleme, dacă ar fi să ne referim doar la episodul ceasurilor de 100.000 de euro primite cadou de la Marian Vanghelie, condamnat în primă instanță pentru corupție, ceasuri care au fost puse sub sechestru de DNA.

Problema transparenței este și ea contrazisă de Mircea Geoană, care refuză sistematic să spună care sunt sursele de finanțare a campaniei sale electorale sau sumele strânse.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.