Provocările din fața parlamentarilor în noua sesiune. Cum vor scăpa de cartofii fierbinți

Noua sesiune a început în forță- Corul Madrigal le-a cântat parlamentarilor de bun venit. Sub acest impuls, Senatul a adoptat rapid legea privind protecția avertizorilor de integritate, reexaminată la cererea președintelui Klaus Iohannis, care a formulat obiecții. Forma legii nemulțumește însă în continuare organizațiile neguvernamentale, care susțin că descurajează raportarea anonimă. Legea a fost criticată de Comisia Europeană și Parchetul European.

Dincolo de disputele în plan politic, care țin mai mult de preambulul campaniei electorale și de logica poziționării, PNL și PSD trebuie să conlucreze pentru adoptarea unor pachete de legi venite pe filieră guvernamentală și care nu suferă amânare. De altfel, premierul Nicolae Ciucă a cerut încă de acum o lună și ceva ca legile Educației, Justiției și Securității naționale să fie pregătite pentru adoptare. Lucrurile nu merg însă ca unse pentru că proiectele cu pricina sunt criticate vehement de societatea civilă și de experți.

Singurul pachet legislativ care a fost adoptat de guvern, acum o săptămână, este cel al lui Cătălin Predoiu, care a obținut avizul CSM pentru legile Justiției chiar dacă acestea sunt contestate apăsat de asociațiile de magistrați. Dar scopul scuză mijloacele, iar ministrul Predoiu are un singur obiectiv: ridicarea MCV-ului ( Mecanismul de Cooperare și Verificare), indiferent de hibele legilor care nu reprezintă nici pe departe reforma promisă.

În ce privește legile Educației, desi dezbaterea publică s-a încheiat, au generat atât de multe controverse încât ministrul Sorin Cîmpeanu nu a ajuns la o formă finală și nici nu a putut oferi un orizont de timp.

Probabil așteaptă unde verde de la președintele Klaus Iohannis, care ar putea încerca prin aceste legi să salveze ce se mai poate din „România Educată”, proiectul mandatelor sale.

Cu legile Securității Naționale treaba este și mai încurcată, pentru că după scandalul iscat de apariția în presă a proiectelor, guvernul Ciucă nu a prezentat oficial până acum nici măcar schițele celor nouă legi pe care ar trebui să le pună în dezbatere publică.

Ele ar avea nevoie nu doar de avizul guvernului, ci și de cel al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), unde cuvântul cel mai greu, dacă nu chiar decisiv, îl va avea tot președintele Iohannis. Bineînțeles după ce va consulta cu „experții” serviciilor secrete, cei care au redactat proiectele.

Controversele legilor Justiției

Pentru pachetul legilor Justiției, 3 la număr: statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și organizarea și funcționarea Consiliul Superior al Magistraturii, se va institui o Comisie specială, care va fi probabil condusă de liberalul Gabriel Andronache și nu de un pesedist, potrivit surselor media.

Principalele probleme ale legilor Justiției, semnalate de asociațiile de magistrați și de experta anticorupție Laura Ștefan:

• Poliția judicară nu se mai subordonează procurorului general, ci ministerului de Interne, ceea ce deschide calea controlului politic pentru polițiștii judiciari.
• Cercetarea disciplinară a magistraților poate fi făcută și de procurorul general, și de șefa Curții Supreme, nu doar de Inspecția Judiciară, fapt ce ridică problema controlului politic al carierei magistraților.
• Sunt eliminate concursurile pentru funcțiile de conducere, altele decât șefii de instanțe și parchete.
• Institutul Național al Magistraturii este eliminat din procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte, în timp ce judecătorii acesteia sunt eliminați din procedura de evaluare periodică a magistraților.
• Membrii CSM nu mai pot fi revocați din funcții de Adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Controversele legilor Securității Naționale

• Persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI, la cerere, pentru derularea operațiunilor sale.
• Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI. Astfel, de facto, personalul SRI ar avea o protecție fără precedent în fața justiției.
• Președintele țării ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI. Pentru demitere va fi suficient doar avizul comisiei speciale de control. Dispare și posibilitatea ca demiterea șefului SRI să poată fi inițiată de o treime din numărul parlamentarilor.
• SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI.
• SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și propria societate civilă, „departe de ochii publicului” și a controlului fiscal.
• Directorul SRI nu mai este obligat să prezinte rapoartele de activitate în fața parlamentului, ci doar în fața comisiilor de control.
• Președintele va avea drept de veto în CSAT în cazul în care nu există consens.

Controversele legilor Educației Naționale

• CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), instituția care verifica și dădea verdictele de plagiat este desființată, această atribuție a revenit Comisiilor de Etică din Universități.
• Plagiatorii pot renunța la cerere la titlul de doctor, fără nicio consecință, iar fapta se prescrie după 3 ani, ceea ce echivalează cu o amnistie a plagiatelor.
• Se va introduce admiterea la Colegiile Naționale, înainte de Evaluarea Națională. Nu este limpede dacă examenul se va generaliza la toate liceele. O neclaritate a legii este cine anume va redacta subiectele pentru examen: liceul sau ministerul?
• Bacalaureatul va consta într-o probă transdisciplinară la principalele materii incluse în trunchiul comun, inclusiv matematica și româna, pentru elevii de la toate profilurile.
• Este eliminată limitarea numărului de mandate de rector al unei universităţi. Practic, legea este modificată în interesul ministrului Sorin Cîmpeanu, el însuși președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, şi al altor rectori care vor putea avea un număr nelimitat de mandate.

Ce lipsește de la pe masa parlamentarilor

Pe masa parlamentului se mai află pachetul de legi electorale, dar Coaliția de la guvernare nu intenționează să revină la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, așa cum a cerut societatea civilă și cum, de altfel, promitea și PNL ca va face înainte de a intra în coaliție cu PSD.

O altă problemă va fi adoptarea unor legi care sunt cerute pentru îndeplinirea țintelor din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Este vorba în primul rând de legile privind reforma sistemului de pensii, care ar include și eliminarea pensiilor speciale, și de legea salarizării.

Deocamdată, aceste legi nu se află în stadiul de proiect din cauza neînțelegerilor din Coaliție, deși în ultimul trimestru al acestui an sunt de îndeplinit 54 de jaloane din PNRR.

Opoziția, cantitate neglijabilă

Cele două partide de opoziție, USR și AUR, aflate pe poziții diametral opuse în mai toate privințele, nu au nicio eficiență în Parlament. USR face eforturi să nu cadă într-un con de umbră- critică mai toate demersurile guvernului și ale coaliției, depune moțiuni simple, dar în mod concret toate acestea nu au efect legislativ. Pentru o moțiune de cenzură, USR, Forța Dreptei și REPER (partidul nou înființat de Dacian Cioloș) ar mai avea nevoie de 10 voturi, dar oricum între aceste trei partide sunt neînțelegeri de substanță.

De partea cealaltă, AUR, partidul extremist condus de George Simion, este preocupat în primul rând de imagine și de creșterea în sondaje și mai puțin de activism legislativ. După mediatizata nuntă a lui Simion, parcă pentru a da consistență acuzelor că scopul ei a fost și acela de a se profila drept candidat la prezidențiale, AUR a lansat joi o campanie pentru alegerea candidatului la prezințiale.

Astfel, cetățenii care strâng 500 de semnături de susținere și se înscriu online pe paltforma partidului pot să devină candidații acestuia la prezidențiale.