PSD și tehnica persiflării Comisiei Europene

Retorica împotriva Uniunii Europene nu este de dată recentă, dar pe măsură ce se apropie campania pentru alegerile europene, ea pare, în mod paradoxal, să prindă aripi.

Invitat la dezbaterea organizată de reprezentanța Comisiei Europene la București, enervat probabil de prezența comisarului Corina Crețu, care a părăsit PSD pentru a candida pe listele partidului lui Victor Ponta, Pro România, Eugen Teodorovici s-a lansat în diatribe împotriva instituțiilor europene.

”Raportul de țară nu are legătură cu realitatea, estimările Comisiei sunt mai pesimiste, iar diferențele de cifre afectează fundamentarea analizelor. Am atras atenția că previziunile influențează sentimentele investitorilor" a spus Teodorovici, adăugând că ”de multe ori Comisia mimează dialogul și respectul față de cetățeni”.

Ideea populistă atât de des întâlnită în discursurile liderilor coaliției de la guvernare că România este tratată ca o țară de mâna a doua de Uniunea Europeană a fost reluată și de ministrul Teodorovici :” Tot ce cerem este un tratament egal între state. Este foarte important dialogul, nu să luați în seamă doar informații care apar în media. Cred ca s-au luat în calcul la raportul de țară și astfel de declarații din media, uneori iresponsabile”.

În ce privește scrisoarea Băncii Centrale Europene, care atrăgea atenția guvernului asupra efectelor negative în economie ale Ordonanței de Urgență 114, supranumită și ”taxa pe lăcomie”, Teodorovici a fost și mai pornit.

”Scrisoarea Băncii Centrale Europene am citit-o din respect, dar pe diagonală. A fost scrisă din România, preluată acolo, semnată. Am dat un răspuns directorului Băncii. Dialogul privind 114 cu CE nu știu la ce ar fi ajutat”.

Greu de spus la ce ar fi ajutat, din moment ce guvernul român este contestat din toate părțile în legătură cu această ordonanță, pe care va fi obligat să o modifice printr-o altă OUG, iar ”interesele unora” la care s-a referit ministrul au ieșit la iveală tot vineri după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat o listă cu 81 de firme care vor beneficia de plafonarea prețului la gaze la 68 lei/MWh. Printre acești norocoși aleși pe sprânceană , numiți acum ceva vreme ”băieții deștepți din energie” se numără și controversatul om de afaceri Ioan Niculae, care a fost condamnat în 2018 la trei ani și șase luni de închisoare în dosarul în care a fost acuzat exact de coruperea unor înalți demnitari și funcționari publici pentru obținerea unor facilitări fiscale pentru combinatul său InterAgro.

Regula contestării și aruncării în derizoriu

După apariția, în noiembrie trecut, a raportului extrem de critic al Comisiei Europene referitor la Justiție, cunoscutul MCV, oficialii români au ieșit la atac cu acuze dintre cele mai diverse, inclusiv cu amenințarea că va fi contestat la Curtea Euroopeană de Justiție. Numitorul comun al argumentelor invocate a fost acela al caracterului politic și dezinformării.

”De data aceasta cred că raportul MCV are iz politic, sunt multe interese, folosește standarde duble și se raportează la obiective mobile, mișcătoare (...) Erau 4 recomandări, ulterior au ajuns 12, acum s-au adăugat 8, deci vom avea 20 de recomandări", spunea atunci ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Florin Iordache, cel care a avut ideea contestării raportului la CEJ, susținea că acesta nu stă în picioare exact pe partea juridică. ”Că ei pot face declarații e una, dar când ei îmi spun mie că nu trebuie să fac legile, să le opresc sunt chestiuni... Nu am o problemă cu dezbaterea politică, dar partea juridică nu stă în picioare”. Evident, neobșnuita idee a lui Iordache a fost abandonată, dar tema ”dezinformării” și a inegalității de tratament, nu.

Chiar premierul Viorica Dăncilă își exprima revolta după ce Parlamentul European a adoptat o Rezoluție în care avertiza România asupra derapajelor de la statul de drept, semnalate chiar de MCV.

”Sunt revoltată pentru că României i se cer lucruri de neacceptat într-o altă ţară europeană. Eu nu cer decât respect pentru România, tratament egal pentru România în Europa, cer egalitate în drepturi şi tratament pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni. Cred că nu mai putem accepta ca românii să fie certaţi pentru ceea ce se face peste tot în Europa sau să ni se ceară lucruri pe care nu le face nimeni în Europa. Eu cred că aşa trebuie tratată România şi vreau să menţionez, încă o dată, că sunt revoltată, sunt dezamăgită”.

Revolta și dezamăgirea continuă să anime oficialii români, mai ales că criticile Comisiei Europene au continuat în pofida lor. De exemplu, după ce guvernul a adoptat OUG 7, care modifica legile justiției și conferea puteri sporite Secției Speciale pentru anchetarea magistraților, un val de atenționări a venit dinspre Bruxelles. Răspunsul autorităților de la București a fost însă în aceeași retorică a victimizării.

Iar Liviu Dragnea, liderul PSD, pare specialist în domeniu, el fiind de fapt cel care dă tonul. Cum a făcut și la Comitetul executiv al partidului, de la finele anului trecut, într-un memorabil discurs cu puternice accente anti-europene

”România nu acceptă să fie o ţară de mâna a doua în Uniunea Europeană. Atitudinea noastră pro europeană, dorinţa noastră, prin care am aderat la principiile Uniunii Europene, nu poate fi, şi nu acceptăm să fie confundată cu slugărnicia, nu acceptăm să ne fie alocată o poziţie pe care alte ţări nu o acceptă. Toţi suntem cetăţeni europeni. Toţi avem aceleasi drepturi. Înţeleg că noi avem în principal dreptul de a pune la dispoziţie toate resursele acestei ţări. Am înţeles asta”.

Soluția românească: Aprozarul și napolitana

Retorica împotriva Uniunii Europene pare să fi prins aripi, în mod paradoxal, exact în contextul declanșării campaniei pentru alegerile europarlamentare. Sub sloganul ”Patrioți în Europa”, PSD le amintește cetătenilor că UE nu este chiar atât de bună și generoasă. Aflat în turneu electoral, Liviu Dragnea a reluat o temă mai veche, aceea a ”alimentelor toxice” și ”otrăvurilor” care intră în țară din Europa, la care a avut și o soluție inedită: aprozarele.

"Am intrat în Uniunea Europeană, foarte bine, dar nu suntem obligați să mâncăm absolut toate e-urile, adică de ce am fi obligați? Poate reușim să facem ca produsele agricole să se prelucreze mai mult în România, că noi suntem într-o situație foarte frumoasă, se recoltează grâul și cum se întoarce grâul nostru? Napolitane, biscuiți, pâine congelată. Noi luăm pe grău atât și plătim atât când vine napolitana atât. Noi nu mai suntem în stare să facem napolitane, că suntem proști?”

"Ni s-a spus mereu că nu avem ce să facem. Păi de ce, că până la a pune mâinile pe piept chiar avem ce să facem, adică să folosim acest pământ pe care îl are România, inteligent și cu patriotism. Adică de ce nu putem să refacem rețeaua de aprozare în România?”