Militanți de extrema dreaptă, manifestând în Berlin cu steaguri naziste și ale „Reich”-ului german, au atacat clădirea simbolică a Reichstagului, ceea ce, la München, Süddeutsche Zeitung numește, citându-l pe președintele Frank-Walter Steinmeier, «un atac în inima democrației».
„Jos dictatura Corona” și împotriva „terorii sanitare”: marșuri împotriva restricțiilor și măștilor au avut loc în weekend în mai multe metropole occidentale, ducând pe alocuri, ca în Berlin, unde manifestația fusese interzisă tocmai din rațiuni sanitare, la tensiuni și sporadice ciocniri cu poliția.
Lupte de stradă de un alt tip au avut însă loc și în Suedia, în Malmö, unde sute de tineri musulmani locali au aprins ruguri și s-au ciocnit cu poliția după ce, cum o explică cotidianul din Stockholm Aftonbladet, un politician de extrema dreaptă, Rasmus Paludan, a făcut să circule un video în care el dă foc unui Coran.
Happy Birthday Lukașenka
Lukașenka a împlinit ieri 66 de ani, dar zeci de mii de manifestanți i-au urat cu totul altceva decât ce ar fi dorit el să audă. În ciuda unei masive prezențe a forțelor de ordine, care au împiedicat mai multe coloane de manifestanți să intre în capitală, Minsk, zeci de mii de oameni au defilat în centru, unde fuseseră desfășurate efective militare.
Poliția a anunțat că a reținut 140 de manifestanți. Autoritățile au retras de asemenea acreditările majorității jurnaliștilor străini și au închis câteva site-uri locale, făcând justificată teama că se pregătește o represiune masivă a presei.
Șeful diplomației europene Josep Borrell, într-o carte blanche publicată ieri în ziarul francez Journal du Dimanche, îi propune lui Lukașenka să accepte noi alegeri sub subravegherea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). E de imaginat că nu acesta era genul de cadou pe care îl aștepta ieri Lukașenka pentru cei 66 de ani ai săi.
Cine este de fapt Aleksei Navalnîi
Spitalul Charité din Berlin (care a dat jumătate din laureații Nobel pentru medicină ai Germaniei, inclusiv Emil von Behring, Robert Koch și Paul Ehrlich) unde este îngrijit Aleksei Navalnîi, a cerut ajutorul departamentului de cercetări al armatei germane, după ce s-a constatat că în cazul său este vorba de otrăvire cu o substanță folosita ca armă chimică de război. Spitalul a contactat si centrul de cercetare pentru arme bio-chimice Porton Down din Marea Britanie.
Cu această ocazie, Le Monde, în Franța, pune întrebarea cine este în realitate Aleksei Navalnîi, mergând în urmă până la cel mai vechi articol scris despre el, în iunie 2008, când Navalnîi era un militant de extrema dreaptă și când, împreună cu alte trei formațiuni ultranaționaliste, el se opunea atât puterii, cât și imigranților veniți din Caucaz.
„Cazul George Floyd” al Belgiei și un salut nazist
Belgia are propriul său „caz George Floyd”, un scandal care marginalizează partidul naționalist flamand N-VA, partid (încă) de guvernământ. Este vorba de „afacerea Chovanec”, de la numele unui cetățean slovac, Jozef Chovanec, mort sufocat de poliția belgiană, în februarie 2018, pe aeroportul din Charleroi.
Imagini filmate (fără sunet) de camera de supraveghere a celulei din aeroport arată nu doar felul în care a fost tratat acest cetățean slovac (deci cetățean UE) care se arătase necomunicativ și recalcitrant, dar pe când el e sufocat, o femeie polițistă belgiană face salutul nazist lângă patul pe care alți polițiști încearcă să-l imobilizeze pe pasagerul slovac.
Scandalul a fost stârnit, scrie Le Soir, nu doar de descoperirea imaginilor și de violența poliției, dar și de faptul că ministrul de interne de atunci, Jan Jambon, un naționalist flamand și actualmente șeful guvernului regional din Flandra, avusese cunoștință de fapte, dar nu luase nici o măsură.
Italia: haos în Lampedusa din pricina migranților
În Italia, presa scrie despre problemele vasului imaginat, plătit și subvenționat de misteriosul artist britanic Banksy, nava „Louise Michel” (pictată în roz și purtând numele unei anarhiste franceze), care a întâlnit probleme tehnice după ce reușise să salveze 219 migranți ce pluteau pe ambarcațiuni improvizate.
Cum o scrie La Stampa, în Torino, cu 219 persoane în plus la bord, nava amenința pur și simplu să se scufunde.
Corriere della Sera scrie la rândul său despre haosul din insulița Lampedusa, unde 400 de noi migranți africani au debarcat în weekend, înrăutățind supraaglomerarea din insulă, care adăpostește deja 1500 de migranți ilegali. Lampedusa este ceea ce se numește în jargon administrativ UE un hotspot, un punct în care sunt strânși migranții în vederea unei ipotetice repartizări ulterioare între țările UE.
Guvernul, cum o spune La Stampa, caută să deplaseze de acolo cel puțin 300 de migranți, pentru a mai ușura presiunea, și va aduce pentru asta trei nave pentru carantină.
Ofițer francez bănuit de spionaj pentru Rusia
Un înalt responsabil al armatei franceze, bazat în Italia, a fost arestat, acuzat că ar fi transmis documente “top secret” serviciilor secrete ale Rusiei, a confirmat ministra franceză a apărării Florence Parly – după ce cazul fusese revelat pe unde de postul Europe 1 –, așa cum o scrie și The Telegraph.
Ofițerul, “care nu poate fi numit”, precizează ziarul, se afla în post pe o bază NATO din Italia. “Afacerea riscă să fie foarte jenantă pentru Franța în ochii aliaților occidentali, dacă se adeverește că falii în sistemul de securitate au putut pune în pericol secrete ale NATO”, comentează cotidianul britanic.
Y a bon rasismul în Franța
Scandal și în Franța, unde revista dreptei extreme, Valeurs Actuelles, a caricaturizat-o pe deputata de extrema stângă (partidul La France Insoumise, LFI), Danièle Obono, de origine gaboneză, prezentând-o deghizată în sclavă africană.
Condamnările au fost unanime, atât în dreapta cât și în stânga spectrului politic, ba chiar în stânga asta a prilejuit alte ieșiri excesive: șeful partidului LFI, Jean-Luc Mélenchon, a reacționat de îndată ceea, comparând Valeurs Actuelles cu săptămânalul satirico-politic Charlie Hebdo, ceea ce a dus la un răspuns indignat al redacției Charlie Hebdo.
Asta vine după ce recent în Franța s-a purces la schimbarea titlului franțuzesc al romanului lui Agatha Christie Dix petits nègres, pentru a atenua conotația rasistă. Cum a precizat-o însă Le Monde, în SUA romanul apare de trei sferturi de secol, din 1940, cu titlurile alternative: And Then There Were None sau Ten Little Indians. Termenul francez problematic, « nègre », apărea de 74 de ori în traducerea franceză, care data chiar de atunci, din 1940. « Nègre » nu va mai apărea deloc în noua traducere.
„Wir schaffen das”
„Wir schaffen das” („O s-o rezolvăm”, „o s-o ducem la capăt”) a fost răspunsul, devenit de atunci proverbial, dat de Angela Merkel exact în urmă cu cinci ani, pe 31 august 2015, când a fost întrebată dacă ea consideră că Germania poate face față unui asemenea flux migrator cum se vedea atunci.
Peste un milion de refugiați a primit Germania în acel an. Extrema dreaptă germană, Alternative für Deutschland (AfD), a profitat la maximum de acele declarații, iar Merkel a fost atacată chiar și în cadrul propriului ei partid creștin-democrat. Angela Merkel asumă însă totul și, cum o citează Le Monde, insistă că a acționat «uman» și că, dacă ar trebui să retrăiască acele momente și acea perioadă, ar lua-o de la capăt.
Săptămânalul britanic The Economist pune întrebarea care este în mod obiectiv bilanțul acelei încurajări a imigrației. La ce a dus „Wir schaffen das” și primirea a un milion de refugiați pe an se poate vedea aici, unde am prezentat mai pe larg articolul din The Economist despre efectele invitației adresate de Merkel migranților.
Psihanaliza pe vreme de Covid
O lume de traumatizați. Pentru mulți, pandemia este doar o neplăcere trecătoare, dar grupuri masive de oameni dau semne de sindrom de stres post-traumatic. Le Monde scrie despre aceea că în mai bine de un secol de existență, psihanaliza nu întâlnise încă o asemenea provocare. Pentru profanul care s-ar mira, știind că omenirea a trecut prin traume mai mari, de pildă două războaie mondiale, explicația ar putea părea ciudată: marea dezbatere actuală în rândul psihanaliștilor este aceea că ei sunt obligați acum să consulte de la distanță, prin telefon sau video, și că asta contravine tuturor practicilor elementare și fondatoare ale teoriei.
Într-adevăr, prin video se rupe legătura personală din timpul consultației pe divan (cf. foto) și se pune întrebarea angoasantă dacă mai poate avea loc celebrul „transfer”.
Consultarea prin video, scrie Le Monde, este o transgresiune inacceptabilă pentru mulți practicieni tradiționaliști sau fundamentaliști ai psihanalizei.
Sau, chiar și acolo unde prezența fizică pe divan e realizabilă, cum poate să aibă loc o consultație și un monolog al pacientului... sub mască? Le Monde a anchetat printre psihanaliști și pacienți activi în această perioadă și schițează noul dispozitiv de confruntare a corpurilor în cabinet.
Pasolini ar fi fost încântat să vadă cum tehnicile video fac acum să intre cinematografia în psihanaliză. Un alt concept de home movie.