Oxford Analytica vs. Klaus Iohannis | Politolog: În România lipsește o cerere reală de democratizare. Societatea pare a fi inertă

„Președintele erodează democrația pluralistă din România”, este concluzia influentului think-tank britanic Oxford Analytica, într-un raport publicat zilele trecute cu privire la starea democrației din țară.

„Întoarcerea lui Iohannis către armată și serviciile de informații ridică semne de întrebare cu privire la viitorul democrației din România”, se arată în analiza extrem de critică la adresa președintelui.

Temele majore identificate de Oxford Analytica sunt:

• acordarea de competențe sporite serviciilor secrete și influența majoră a acestora asupra politicului;
• renunțarea la reforme;
• distrugerea luptei anti-corupție și intimidarea magistraților anti-corupție;
• presa „semi-captivă”;

„Sunt niște lucruri pe care raportul le spune despre România și, apoi, atribuie toate neajunsurile astea prestației și acțiunilor lui Klaus Iohannis ca președinte. Cred că sunt două lucruri diferite. Dacă vorbim de România, putem să le interpretăm într-un fel, dar în ce măsură Klaus Iohannis este responsabil - asta este o discuție cu mai multe nuanțe”, spune George Jiglău, lector la Universitatea Babeș-Bolyai.

Pe de altă parte, politologul Lucian Dîrdală spune la Europa Liberă că „o performanță negativă a instituției prezidențiale poate afecta democrația” românească.

El menționează însă că „defectele democrației românești sunt mult mai adânci și funcționarea instituției prezidențiale în raport cu alte instituții este problematică, dar nu persoanele subminează democrația”.

„Aș spune că democrația românească nu trece prin momente foarte bune, e un fenomen general în estul Europei. Foarte multe dintre țările post-comuniste par a se fi plafonat sau regresat, nu mai vorbim de Ungaria sau Polonia, dar și alte țări din zonă. Pare să se fi atins un plafon”, adaugă politologul ieșean.

El subliniază că, invocând pandemia de Covid și războiul din Ucraina, președintele Iohannis poate spune că Guvernul Ciucă este unul de criză.

„Nu știu dacă e vorba de un alibi aici, dar justifică această congelare a procesului de democratizare prin nevoia urgentă de stabilitate. Suntem într-o fază în care ni se spune că nu e momentul acum să ne concentrăm pe noi procese de lărgire a drepturilor și libertăților, pentru că avem amenințarea externă. E o atmosferă de tip să nu fie scandal, să fie liniște și întotdeauna episoadele de acest fel sunt rele pentru democrația pluralistă”, afirmă Lucian Dîrdală.

El spune că performanța în materie de politici publice nu s-a îmbunătățit, iar acest lucru are efecte negative asupra calității democrației.

„Pentru mine, cea mai serioasă problemă este absența unei cereri reale de democratizare. Societatea pare a fi inertă. Am senzația de democrație acordată de sus, democrația noastră nu pare a fi cucerit bătălii - au fost și asemenea momente în anii '90 - dar acum pare că ne este acordată și noi spunem mulțumesc, vedem dacă ne interesează sau nu. O luăm de-a gata, ca pe ceva pentru care nu mai merită să luptăm și asta este întotdeauna periculos”, avertizează el.

Totodată, George Jiglău afirmă că „suntem într-un loc mult mai bun decât cel în care am fi putut fi, dacă nu eram membri UE sau NATO”.

Legile securității, motiv de îngrijorare

Potrivit analizei Oxford Analytica, un subiect important îl reprezintă pachetul de modificare a legilor după care funcționează serviciile secrete.

„Drafturile au fost elaborate de oficiali ai serviciilor de informații (un act de o legalitate îndoielnică) cu știința birourilor președintelui și premierului. Propunerile ar crește considerabil puterile SRI, lăsându-l responsabil doar în fața președintelui și a consilierilor săi”, se arată în analiza preluată de G4Media, publicație care scris în exclusivitate despre proiecte.

Oxford Analytica menționează că, după publicarea în presă a proiectelor, Klaus Iohannis „a acuzat rapid în mod public persoana responsabilă de scurgerea de informații, a descris documentul ca fiind un prim proiect și a ignorat apelurile de demitere a directorului SRI, Eduard Hellvig, unul dintre cei mai vechi colaboratori ai lui”.

„Acolo e o problemă”, spune profesorul George Jiglău, deoarece „fiind o chestiune sensibilă, ar trebui ca cercul în care se elaborează, se discută propunerile respective, să fie mult mai larg”.

„Iar aici, da, rolul președintelui este de a se asigura că nu există derapaje. De aici încolo, cu neajunsurile reacției pe care a avut-o în acele zile, a-i atribui lui faptul că susține el genul acela de abordare mi se pare că e o exagerare”, adaugă el.

„Restul lucrurilor nu mi se pare că sunt în atribuțiile lui Iohannis”, doar că „președintele ar putea face un pic mai mult”, completează Jiglău, oferind ca exemplu o posibilă sancționare a derapajelor la adresa jurnaliștilor.

„Faptul că el nu zice nimic, e o chestiune de preferință până la urmă”, mai spune el, făcând referire la șicanarea unor magistrați precum Camelia Bogdan și Cristi Danileț.

Pe de altă parte, din punct de vedere politic, profesorul ieșean Lucian Dîrdală spune că „e foarte clar că președintele Iohannis patronează un guvern fără Opoziție reală în Parlament”.

„Nu avem o Opoziție reală. Patronează un guvern fragil, în care partenerii își ascut cuțitele”, mai spune politologul, menționând că nu se așteaptă la o tranziție lină a funcției de premier de la PNL la PSD, anul viitor: „Partidele își vor face calculele și, dacă va fi în avantajul lor, vor dărâma înțelegerea”.

Acuzațiile de plagiat la adresa premierului

George Jiglău consideră că, deși afectează imaginea politicienilor, scandalurile de plagiat nu sunt, din păcate, unele care să încheie cariere politice, menționându-l în acest sens pe fostul premier Victor Ponta. „Poate avea o revenire”, spune el.

Atitudinea președintelui Klaus Iohannis a fost însă diferită când a fost vorba de scandalul de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă, lesne de înțeles, deoarece acesta din urmă a fost propus în funcție chiar de el.

„Până nu se încheie toată procedura administrativă, (Klaus Iohannis, n.red.) se poate prevala de chestiunea asta. (...) Fără să fie în atribuțiile lui, un mesaj de genul e bine să nu mai plagiem ar fi fost util și suficient”, spune Jiglău.

„Pe de altă parte, vin alegerile prezidențiale. (...) Când va trebui gândit un candidat, care o fi el din partea PNL, dacă vocea lui Iohannis va mai conta vreun pic, acolo poate că o să ne dăm seama dacă se uită la problemele de imagine, de etică, lucruri care într-o campanie pot fi exploatate mult mai puternic”, mai spune George Jiglău, pentru Europa Liberă.

De asemenea, în ceea ce-l privește pe Nicolae Ciucă, raportul Oxford Analytica arată că, după opt luni în funcție, acesta „se străduiește să guverneze în mod eficient și depinde de sprijinul unei mass-media semi-captive și al serviciilor de informații”.

De altfel, în raportul publicat la jumătatea lunii iulie, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la independența presei din România, în raportul privind statul de drept. Cea mai mare problemă identificată în raport o reprezintă finanțarea masivă din bani publici, în mod netransparent.

Care sunt perspectivele?

Politologul Lucian Dîrdală spune că „problemele vin de jos”, iar unul dintre motivele pentru degradarea democrației din România este acela că „avem o foarte mare problemă cu angajarea civică a cetățenilor”.

„Dacă nu există cerere suficientă pentru democratizare, pentru adâncirea democrației, pentru transparență, pentru drepturi, pentru un control civil asupra sistemului militar care să fie cu adevărat semnificativ, acestea nu vor veni de la sine”, explică el.

Dîrdală subliniază că românii nu sunt învățați să ceară asemenea drepturi și libertăți, așa cum o fac în cazul chestiunilor economice, de exemplu.

„Senzația mea este că în estul Europei, inclusiv în România, s-a atins un plafon tocmai din cauză că nefiind obișnuiți să ceară asemenea drepturi și libertăți politice - sigur, suntem obișnuiți să cerem satisfacții economice - dar nu avem o masă critică în favoarea adâncirii democratizării. E ca mersul pe bicicletă, procesul de democratizare e unul dinamic: dacă te oprești, te dezechilibrezi și cazi”, afirmă profesorul ieșean.

Întrebat dacă vede o înrăutățire a situației, Lucian Dîrdală spune că „dacă nivelul de trai va fi puternic afectat, insatisfacția față de democrație va crește”.

„Vom vedea și cum vor fi folosiți acești bani europeni, despre care nu mai vorbim, și care ar putea să dea satisfacție anumitor categorii de cetățeni. Cred că mai probabilă ar fi băltirea, decât o deteriorare gravă”, afirmă politologul.

„Noi nu avem, așa cum au ungurii sau polonezii, forțe politice care să articuleze un discurs ideologic clar și coerent pentru restrângerea libertăților. Din fericire, nu există așa ceva. PSD, sub Liviu Dragnea, a încercat să creeze așa ceva, dar a revenit la oportunismul obișnuit și acum interesul lor este să se comporte foarte atent”, concluzionează el.

România – prăbușire a încrederii în democrație