Miniștrii agriculturii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia au cerut, într-o scrisoare adresată vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și comisarului UE pentru comerț, Janusz Wojciechowski, să extindă lista restricțiilor la import din Ucraina și trecerea lor în regim exclusiv de tranzit.
Pe lângă produsele interzise în prezent - grâul, porumbul, semințele de rapiță și semințele de floarea soarelui - ei cer completarea listei cu: ulei de floarea soarelui, făină, miere, zahăr, fructe moi, ouă, toate tipurile de carne, lapte și produse lactate.
„Dorim să atragem încă o dată atenția asupra importurilor în creștere de produse agricole din Ucraina, care cauzează perturbări grave și daune pieței UE, producătorilor agricoli, în special în statele membre care se învecinează sau din apropierea graniței cu Ucraina”, se spune în scrisoarea comună a miniștrilor de resort din cele cinci state, consultată de Europa Liberă.
Ei spun că, deși subiectul a fost abordat în mod repetat la reuniunile Consiliului UE pentru agricultură și pescuit, „până acum nu a fost abordat în mod adecvat.”
Îți mai recomandăm Nicolae Ciucă: Fermierii români vor primi 10 milioane de euro de la Comisia Europeană și alte 10 milioane de euro de la guvern„Nu putem accepta o situație în care întreaga povară a gestionării importurilor crescute să revină doar a câtorva state membre ale UE. Apreciem măsurile propuse prezentate în scrisoarea președintelui Comisiei Europene și la ședința on-line din 19 aprilie. Se mișcă în direcția corectă, dar nu sunt suficiente”, spun cei cinci miniștri.
Aceștia consideră că garanția excepțională propusă, care permite importurile numai în scopul tranzitului în restul UE și în restul lumii, ar trebui să se aplice unei game mai largi de produse decât grâul, porumbul, semințele de rapiță și semințele de floarea soarelui.
Cei cinci propun extinderea domeniului de aplicare și pentru:
• Ulei de floarea soarelui
• Făină
• Miere
• Zahăr
• Fructe moi
• Ouă
• Toate tipurile de carne
• Lapte și produse lactate
Retragerea acestor măsuri, spun cei cinci miniștri ai agriculturii, poate fi luată în considerare numai după ce echilibrul pieței a fost restabilit în statele membre limitrofe sau în cele din apropierea frontierei.
În paralel cu implementarea acestor măsuri, discuția ar trebui să continue asupra și altor măsuri care ar putea contribui la atenuarea dificultăților actuale și la prevenirea unor probleme similare în viitor.
Ce soluții propun cei cinci miniștri
1. Introducerea unui mecanism de sprijin, activat automat în cazul unei creșteri peste un anumit nivel a importurilor unui anumit produs din Ucraina.
Sprijinul ar trebui să se aplice producătorilor agricoli din țările sau regiunile UE afectate în special de această creștere a importurilor. Parametrii detaliați ai acestui mecanism rămân de stabilit, inclusiv: nivelul de creștere a importurilor care activează mecanismul și ponderea statului membru sau a regiunii în creșterea importurilor care îi dă dreptul să beneficieze.
Sprijinul ar trebui să fie disponibil și pentru producătorii de mărfuri pentru care taxele vamale la importurile din Ucraina au fost deja pe deplin liberalizate în temeiul Acordului de Asociere sau erga omnes, de ex. seminte si ulei de floarea soarelui, rapita, nuca.
2. Elaborarea unei propuneri pentru o soluție comună a UE pentru a asigura achiziționarea cerealelor ucrainene - și, dacă este necesar, și a altor produse agricole - cu scopul de a le distribui țărilor în curs de dezvoltare aflate în risc de insecuritate alimentară.
Îți mai recomandăm Infografice. România a importat de 20 de ori mai multe cereale și alimente din Ucraina în 2022 față de 2021Mecanismul ar trebui implementat în cooperare cu Programul Alimentar Mondial (PAM) sau cu alte organizații internaționale de ajutor.
Acest lucru ar menține fluxurile comerciale cu alimente și ar atenua impactul invaziei Ucrainei de către Rusia asupra țărilor terțe.
3. Pregătirea unui set de măsuri care să încurajeze transportul mărfurilor ucrainene deja prezente în statele membre UE vecine sau în cele din apropierea frontierei.
Obiectivul unei astfel de măsuri ar fi acela de a facilita circulația produselor ucrainene către alte piețe din UE sau din țări terțe, unde aceste produse sunt efectiv necesare.
Acest lucru ar putea ajuta la reducerea presiunii asupra piețelor statelor membre ale UE vecine. În plus, acest lucru ar putea ajuta regiunile deficitare, unde bunurile sunt necesare; de asemenea, ar ajuta fermierii ucraineni prin construirea de noi piețe pentru produsele lor.
4. Solicitarea unei recomandări a Comisiei cu privire la modul în care țara de tranzit își poate asigura încheierea regimului de tranzit pe teritoriul altei țări sau să efectueze livrarea obligatorie a mărfurilor către biroul vamal național de destinație, cum ar fi un port maritim.
Îți mai recomandăm Ministrul Agriculturii, după discuţiile cu omologul său de la Kiev: Transportul de cereale va avea un nou sigiliu, pus în vama din România