„Fauda”- în limba arabă „haos” - e descrierea unei lumi complicate, mereu pe un butoi cu pulbere, în care se confruntă civilizații.
„Fauda” e și un serial TV făcut în Israel, al cărui succes internațional a uimit: în 2023, a fost 72 de zile în Top 10 pe Netflix. Iar în România, „Fauda” a ajuns în Top 10 pe 27 ianuarie, când s-a lansat sezonul patru.
A redevenit interesant pentru publicul din România din 7 octombrie, odată cu atacul Hamas în Israel, când a reintrat în topul celor mai populare filme de pe Netflix și a crescut în căutările de pe Google.
Serialul are în centru un agent secret israelian pornit în căutarea teroristului Hamas supranumit „Pantera”, pe care credea că l-a lichidat în confruntări anterioare.
„Fauda” nu este singurul serial israelian care are ca temă conflictul din zonă ce este distribuit în lume prin intermediul serviciilor de streaming.
Tot producătorii israelieni au adus pe piață în 2020 miniseria de 10 episoade „Valley of Tears” („Valea lacrimilor”) - povestea războiului de Yom Kippur, difuzată în România de HBO.
În 2022, a apărut pe Showtime serialul de patru episoade „Ghosts of Beirut” („Fantomele din Beirut”), care prezintă istoria lui Imad Mughniyeh, un terorist libanez căutat timp de patru decenii atât de către Mossad, cât și de către CIA.
De cealaltă parte, cineaștii și propaganda palestinană produc și ei filme și seriale, însă fără succes global notabil.
Palestinienii au contracarat în 2022 cu serialul de 30 de episoade finanțat de Hamas „Fist of the Free” (Pumnul celui liber), care este difuzat preponderent de canale arabe și turcești, unele accesibile și în România. O dramă palestiniană vorbită în engleză, „Between Heaven and Earth” (Între Paradis și Pământ), a avut succes de casă.
Cele două viziuni complet diferite asupra a ceea ce se întâmplă în Orientul Apropiat sunt și pot fi ilustrate cu doze mai mari sau mai mici de propagandă prin cinematografie și alte arte.
Filmele sunt folosite de cei neutri pentru o mai bună înțelegere a conflictului. Dar ele pot reprezenta și o altă dimensiune a războiului, cea legată de soft power (explicația punctului de vedere cu includerea părții adverse), persuasiune și chiar propagandă (explicarea punctului de vedere cu excluderea celorlalte perspective).
Criticul de film și lector la Științele Comunicării la Universitatea de Vest din Timișoara Adina Baya atrage atenția că „limbajul cinematografic are o forță persuasivă extrem de mare și un potențial uriaș în a influența decizii politice.”
„Știm asta încă de la succesul filmelor de propagandă nazistă semnate de Leni Riefenstahl, acum aproape un secol. Astăzi, puterea de seducție și influență a limbajului audiovizual a crescut și mai mult”, explică ea.
De ce a devenit Fauda un serial popular
Descris drept un thriller politic, „Fauda” este un serial vorbit în ebraică și arabă, urmărit de milioane de spectatori de pe toate meridianele pe HBO, Netflix și Apple TV+.
Spioni, super-eroi, povești secrete de amor, sânge, lupte pe viață și pe moarte pe teritoriile conflictelor palestiniano-israeliene, filmări alerte și actori buni au fost premisele unui succes neașteptat chiar de realizatorii săi.
Avi Issacharoff, scenarist și realizator alături de Lior Raz, declara pentru Army Radio că succesul „chiar și acum, în cel de-al patrulea sezon, încă ne surprinde pe mine și pe Lior Raz de fiecare dată”.
Interesul crescut din ultima perioadă pentru serialul reiese și din datele Google Trends, care măsoară căutările utilizatorilor.
Primul sezon din Fauda a fost filmat în 2014, chiar în timpul conflictului dintre Israel și Fâșia Gaza. Următoarele sezoane au fost turnate în Israel, în Cisiordania, dar și în Europa.
Lior Raz, fost ofițer al serviciilor secrete israeliene, joacă rolul principal din serialul Fauda.
Forța de atracție a filmului a fost sporită și de accentul pus pe promovarea realizatorilor săi, Lior Raz și Avi Issacharoff, foști luptători experimentați din structurile de informații israeliene. Lior Raz a avut și contacte cu lumea filmului american. A fost gardă de corp a unor staruri precum Arnold Schwarzenegger și Nastasia Kinski.
„Fauda” este foarte popular în mediul arab și musulman, ca Iordania, Liban, Emiratele Arabe, Qatar, Maroc și Arabia Saudită, conform statisticilor IDMb.
„Fauda”, instrument soft power al Israelului
Pauline Blistène, profesor la Departamentul de Studiu al Războiului de la King's College din Londra și contributor la reviste academice de prestigiu ca The Cambridge Review of International Affairs, consideră că serialul a devenit parte a strategiei de imagine a Israelului ca putere infailibilă militară și de intelligence, după cum scrie cercetătoarea într-un articol din publicația EngelsbergIdeas.
De altfel, în primele ore ale atacului Hamas de la începutul lui octombrie, actorii serialului au apărut pe diverse canale mediatice și rețele sociale cu mesaje de încurajare pentru poporul israelian. Raz și Issacharoff se prezintă ca voluntari pentru a evacua două familii din orașul Sderot, de data aceasta pe câmpul de luptă real, iar filmarea este postată pe Instagram.
În „Fauda”, luptătorii comado-ului israelian sunt prezentați ca „soldați super-antrenați, perfect bilingvi, care îndeplinesc cele mai periculoase misiuni: operațiuni de salvare a ostaticilor, răpiri sau asasinate țintite în spatele liniilor inamice”.
Imagine din serialul Fauda care ilustrează un război fictiv, similar însă celui din realitate.
Eșecul serviciilor secrete israeliene în prevenirea atacului Hamas o determină pe Pauline Blistène să confere filmului un rol supradimensionat ca influență asupra percepției pe care israelienii, în frunte cu conducerea militară și serviciile de informații, și-au construit-o.
„Fauda” este considerat „o eroare a Israelului” fiindcă „în ceea ce privește securitatea națională, nimic nu este mai dăunător decât credința în propria invincibilitate.
Și tocmai la asta a contribuit în ultimii ani această nouă generație de seriale de spionaj israeliene. Mai mult decât instrumente ale puterii soft israeliene, „«Fauda» a transformat conflictele din Orientul Mijlociu în spectacole de putere care au devenit constitutive ale omnipotenței Israelului sau ale iluziei acesteia”.
Valley of Tears este un serial israelian despre războiul de Yom Kippur și despre conflictul din Liban din 1982.
Alte seriale care par să exprime punctul de vedere israelian asupra conflictului din Orientul Apropiat sunt „Valea Lacrimilor” și „Stafiile din Beirut”.
Difuzată în România de HBO, miniseria „Valley of Tears” se concentrează pe războiul de Yom Kippur (cea mai importantă sărbătoare evreiască) din 1973 și pe războiul din Liban din 1982, din perspectivă israeliană. Investițiile în producție au fost consistente, pentru a recrea cu tehnologii avansate bătălia din Valea lacrimilor. Costul fiecărui episod s-ar fi ridicat până la un milion de dolari.
„Ghosts of Beirut” este un portret al fondatorului grupării Hezbollah, libanezul Imad Mughniyeh, care nu s-a lăsat prins de serviciile israeliene mai mult de trei decenii.
Printre creatorii seriei se află cei doi realizatori ai „Fauda”, Avi Issacharoff și Lior Raz, alături de Greg Barker. Vorbit în engleză, filmul e difuzat în numeroase țări - Australia, SUA, Canada, Franța, Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Egipt, Emirate, Turcia, Japonia, Hong Kong, India, Singapore, Africa de Sud etc.
„În filmul de ficțiune, propaganda sau persuasiunea se bazează pe emoție și pe simplificarea poveștii. Mai ales în filmele de război emoția joacă un rol special. Am văzut în festivaluri filme artistice palestiniene și israeliene sofisticate, dar în unele cazuri se simțea intenția de demascare a inamicului. Filmele sau serialele de pură propagandă lasă impresia de problematizare a unui subiect, dar de fapt perpetuează narativul oficial, nu lasă loc de reflecție”, a declarat pentru Europa Liberă, Ionuț Mareș, critic de film.
Numeroase filme documentare ca Born in Gaza (Născut în Gaza), This is My Land (Acesta e pământul meu), The Gatekeepers (Paznicii), Dancing in Jaffa (Dansând în Jaffa), The Settlers (Coloniștii), Gaza Fight for Freedom (Gaza luptă pentru libertate) ș.a. tratează din unghiuri diferite conflictul din Orientul Mijlociu.
Românii se uită pe YouTube și la Stellarium, un canal cu 50.000 abonați care postează documentare explicative precum „Israel e în război”, „Conflictul israeliano-palestinian explicat” sau „Cum s-a ajuns aici? Israel și Palestina”, care a făcut recent 167.000 de vizualizări.
Fist of the Free, cealaltă față a conflictului palestiniano-israelian
Filmat în Fâșia Gaza pe parcursul anului 2022, „Fist of the Free” intenționează să reconstituie cinematografic un raid israelian eșuat din 2018 din unghiul „rezistenței palestiniene” a Hamas. Eroii sunt luptători singuratici care reușesc să surmonteze forțe superioare, unități ale armatei israeliane.
Scena este teritoriul devastat de patru războaie dintre Hamas și Israel: tuneluri subterane, agenți acoperiți, sacrificii și mult sânge. Serialul se bazează pe evenimente reale din Gaza, mai exact operațiunea eșuată Sayeret Matkal din Khan Yunis.
Realizată în manieră polițistă, seria de 30 de episoade prezintă confruntarea dintre o grupare israeliană sub acoperire infiltrată în Gaza pentru a captura un lider Hamas. Deși israelienii reușesc să îl răpească, luptătorii palestinieni deconspiră grupul și recuperează ostaticul.
Secvență de la filmarea serialului Fist of the Free, finanțat de Hamas în 2022
Deși autoritățile finanțatoare Hamas au negat că serialul ar fi o replică la „Fauda”, realizatorii lui mărturisesc că au urmărit serialul israelian. Sadi Al-Attar, asistent de regie, a declarat pentru Indian Express că „Fauda” construiește „o imagine înșelătoare” a conflictului palestiniano-israelian. În viziunea sa, „Fist of the Free” este versiunea care arată adevărații eroi.
„Scopul seriei este de a evidenția narațiunea palestiniană și de a o respinge pe cea israeliană, fie în mass-media, fie în producții artistice susținute de Israel, cum ar fi «Fauda». Telespectatorii care urmăresc serialul vor ajunge la concluzia că rezistența din Fâșia Gaza este utilă și importantă, prin informațiile prezentate, și își vor da seama de capacitatea acesteia de a obține victorii", spune producătorul artistic al filmului, Muhammad al-Thuraya, pentru platforma independentă Al-Monitor.
„Când este vorba despre filme inspirate din evenimente istorice prezente, mai ales conflicte militare, mergi pe sârmă, e foarte ușor să aluneci în propagandă. Știu, de exemplu, că Israel Film Found, un fel de CNC (Consiliul Național al Cinematografiei, instituție care finanțează fimul, n.r.) israelian, are probleme permanente în a obține un echilibru, determinând guvernul să nu facă presiuni asupra producătorilor independenți. «Lebanon», film premiat cu Leul de Aur la Festivalul de la Veneția în 2008, a reușit să iasă din zona propagandei spunând povestea unui soldat israelian cu traume rămase din războiul din Liban în 1982. Este chiar povestea regizorului, Samuel Maoz”, a subliniat pentru Europa Liberă regizorul Tudor Giurgiu.
Bătălia politică a serialelor. Artă sau propagandă?
„Fauda”, apreciat de unii pentru realismul său - prezintă două fețe ale conflictului, inclusiv suferințele palestinienilor și palestinieni în postura de personaje pozitive - criticat de alții pentru descrierea condescendentă a arabilor, a suscitat permanent o judecată de tip politic. Partea artistică și cea tehnică stau în plan secund.
TVT World, post public din Turcia, a criticat serialul ca fiind de propagandă: îi prezintă pe palestinieni drept „teroriști”, iar creatorii filmului au conexiuni în serviciile secrete israeliene și cu armata.
„Fist of the Free” a fost considerat de lumea arabă un răspuns necesar la „Fauda”. „Vrem să răsturnăm ecuația, să arătăm punctul de vedere palestinian, să difuzăm o dramă despre spiritul rezistenței noastre”- a declarat pentru AFP regizorul seriei, Mohammed Soraya.
Și alte filme artistice, ca „Between Heaven and Earth”, dramă palestiniană din 2019 sau filmul sirian „The Gate of Heaven” (Poarta Raiului) aduc în fața publicului drame ale vieții palestinienilor într-o zonă măcinată de conflict.
Between Heaven and Earth dramă de producție palestiniană din 2019
Difuzarea filmelor pe platforme globale ca HBO, Netflix, Apple TV+, Showtime etc. a adus producțiilor israeliene un avantaj în a răspândi unghiul propriu asupra realităților din regiune. Calitatea producțiilor, mult mai consistent finanțate decât cele care înfățișează punctul de vedere palestinian, a constituit un punct forte.
Serialul finanțat de Hamas este considerat „low cost”, cu salarii mici, scenografie improvizată, termene scurte și bani puțini. Criticul Jamal Abu Alqumsan și-a exprimat regretul la Arab News că producțiile locale au servit în primul rând ca „instrument de rezistență” și nu au acordat suficientă atenție părții artistice.
„Fist of the Free” este difuzat exclusiv pe canale satelit arabe și palestiniene, începând cu Al-Aqsa, postul deținut de Hamas, deci mesajul său rămâne cantonat în regiune.
„Serialele sau filmele de ficțiune care au o agendă politică clar definită pot avea un rol la fel de puternic în modelarea opțiunilor politice precum o investigație jurnalistică bazată pe fapte solide sau un documentar care încearcă să rămână obiectiv”, a mai declarat pentru Europa Liberă Adina Baya, critic de film.
Interes crescut pentru serialele politice din zona conflictului
După lansarea sezonului 4, serialul „Fauda” a căzut din Top 10 pe Netflix, până de curând, când războiul generat de atacul brutal al Hamas a suscitat din nou interes, serialul fiind considerat o sursă pentru înțelegerea conflictului.
Din 7 octombrie trendul este în urcare pe Netflix și pe alte platforme de streaming, precum și în căutările pe Google și interacțiunile de pe rețele.
Fauda în creștere pe rețelele sociale din România în octombrie 2023
Și românii se aliniază trendului, revenind la „Fauda”, care se regăsea din nou în Top 10 pe Netflix în perioada 15-19 octombrie 2023. La fel și în alte țări - Bulgaria, Cipru sau Grecia, conform platformei de date FlixPatroll, din Amsterdam.
Netflix publică în fiecare marți lista celor mai populare filme și seriale pe mai multe categorii.
Grafic al interacțiunilor pe Social Media în perioada 1-20 octombrie 2023 pe subiectul Fauda
Și social media s-a activat pe subiectul „Fauda”. În perioada 8-14 octombrie, pe rețelele sociale erau 227.000 de interacțiuni. Pe Facebook apar 322.000 de interacțiuni între 1-20 octombrie, cu vârful în 9 octombrie, când sunt 84.000 de interacțiuni.
Fauda pe Facebook România
Una dintre postările cu tema „Fauda” cu cele mai multe interacțiuni pe Facebook în România în ultimele 30 de zile este cea din 7 octombrie a utilizatorului Dan Barbu, care se recomandă ca „licenţiat şi master în ştiinţe politice - 18 ani de experienţă în jurnalism”.
Este vorba despre o recomandare de vizionare: „Recomand acest serial, ajută să înțelegeți ce se întâmplă acum în Israel”.
Potrivit platformei Crowdtangle, care măsoară performanțele în rețelele de socializare, postarea a avut 536 de interacțiuni și 127 de comentarii.
Pe lângă comentariile apreciative față de serial, unii utilizatori spun că este irelevant pentru că prezintă doar punctul de vedere al Israelului.
Alte comentarii exprimă păreri negative față de Israel sau faptul că utilizatorul, care totuși comentează, nu este interesat de ce se întâmplă cu poporul evreu.
Unele discuții degenerează în înjurături cu accent antisemit, altele exprimă nedumerirea față de faptul că serviciul israelian de informații externe, Mosad, nu a putut preveni atacul din 7 octombrie.
Majoritatea postărilor din ultimele 30 de zile din România, pe tema „Fauda” recomandă vizionarea filmului.
Despre Fist of the Free nu s-a vorbit pe platforma Facebook în limba română în ultimele 30 de zile, potrivit Crowdtangle.
Nu apar date despre activitate pe Google sau pe rețelele sociale legate de serialul „Fist of the Free”. „Ghosts of Beirut” înregistrează o creștere masivă în perioada conflictului în căutările pe Google în țări ca Liban, Canada, Grecia, Spania, Ungaria, și România.
„Valley of Tears” a urcat pe Google în jurul datei de 7 octombrie, apoi a avut o creștere bruscă în data de 21 octombrie în țările scandinave. Pe social media nu sunt fluctuații semnificative pentru acest titlu.
Românii au căutat informații pe Google despre situația din Israel și Fâșia Gaza, dar și despre „Fauda”. Căutările confirmă trendul crescător. În 7 octombrie subiectul „Israel” este vizualizat pe Google de 50.000 de utilizatori, la fel cu subiectul „Botoșani FCSB”. Alte zeci de mii de căutări au în vedere în perioada 8-18 octombrie 2023 cuvinte-cheie ca Hezbollah, Hamas, Tel Aviv, MAE, Vladimir Putin.