Reacții ale politicienilor români la declarațiile Maiei Sandu despre unirea R.Moldova cu România

Declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit căreia ar vota pentru unirea cu România în cazul organizării unui referendum se bucură de susținere din partea politicienilor români cu care a discutat Europa Liberă.

Membri în partidele aflate la guvernare și în opoziție, ei cad de comun acord că o eventuală unire a R. Moldova cu România trebuie să respecte suveranitatea țării vecine și voința democratică a moldovenilor.

De asemenea, aproape toți politicienii cu care a vorbit Europa Liberă avertizează asupra riscului politizării și exploatării propagandistice a subiectului, în contextul geopolitic marcat de războiul din Ucraina și presiunile Federației Ruse.

Îți mai recomandăm Maia Sandu afirmă că ar vota „pentru” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România

Eugen Tomac: Unirea este firească, dar nu poate fi forțată

Consilierul prezidențial Eugen Tomac spune că unirea R. Moldova cu România este un deziderat natural pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

El amintește că România și-a exprimat oficial disponibilitatea de a discuta acest subiect încă din 2018, dar subliniază că inițiativa trebuie să vină din Republica Moldova.

„O bună parte din societatea din Republica Moldova nu privește, din nefericire, unirea ca o opțiune imediată. Acest proces lung de tranziție de la epoca sovietică la democratizare și europenizare încă mai are de lucru”, afirmă Tomac.

Consilierul prezidențial Eugen Tomac spune că unirea R. Moldova cu România este un deziderat natural pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

În opinia consilierului prezidențial, discuția despre unire trebuie purtată cu prudență și fără a deveni un instrument de confruntare politică.

Accentul ar trebui pus pe proiecte concrete și pe obiectivul asumat deja de Chișinău, spune Tomac.

„Cred că energia noastră trebuie să fie concentrată pe integrarea în Uniunea Europeană. Această discuție trebuie privită cu responsabilitate și nicidecum transformată într-un subiect politic care să divizeze”, completează el.

Titus Corlățean (PSD): „Identitatea comună nu suportă negocieri”

Președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, Titus Corlățean (PSD), consideră că declarația președintei Maia Sandu reprezintă un pas important, dar incomplet.

„Este o declarație care a surprins oarecum, având în vedere și profilul ideologic al doamnei președinte.”

„A spune că e o jumătate de pas înainte este corect, pentru că menționarea unui posibil vot la un referendum de unificare este un lucru pozitiv în sine”, a spus Corlățean pentru Europa Liberă.

Titus Corlățean, senator al Partidului Social Democrat (PSD), consideră că declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, reprezintă un pas important, dar incomplet.

Corlățean spune că, în principiu, unirea R. Moldova cu România ar fi un demers legitim, pe modelul Germaniei.

„Națiunii germane nu i-a fost refuzată reunificarea și a fost acceptată ca fiind ceva legitim în 1989 de către toți actorii internaționali. Același lucru nu poate să-i fie refuzat națiunii române”, mai spune Titus Corlățean.

Senatorul atrage atenția că, în cazul declarației Maiei Sandu, motivația invocată pentru unire este una pragmatică, legată de dificultatea Republicii Moldova de a face față singură provocărilor geopolitice.

„România a recunoscut independența Republicii Moldova sub forma unui al doilea stat românesc. Noi nu ne-am schimbat opinia. Fundamentul nostru comun, identitatea asta comună, reprezintă elementul fundamental”, mai spune Corlățean, care adaugă Rusia a speculat constant teme precum limba și identitatea, dar că tema unirii nu trebuie evitată.

„Întotdeauna rușii au speculat orice. Orice discuție legată de limba română versus limba moldovenească a fost speculată. Identitatea comună nu trebuie să constituie un subiect de a te ascunde după degete.”

Așa-zisa „limbă moldovenească” a fost limbă oficială în R. Moldova, de la ocupația sovietică din 1940-1944 și apariția Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești din vremea comunismului, până în 2023 – când a fost înlocuită prin lege cu limba română.

Alina Gorghiu (PNL): Maia Sandu a exprimat democratic o opinie personală

Alina Gorghiu, deputată a Partidului Național Liberal (PNL) și vicepreședintă a Comisiei de Politică Externă de la Camera Deputaților, susține că declarația Maiei Sandu nu reprezintă o poziție oficială a statului moldovean și nu angajează instituțional Republica Moldova.

„E o opinie personală care reflectă această comunitate de valori pe care o are Republica Moldova cu România”, spune Gorghiu.

Deputata PNL amintește că poziția României a fost una constantă, bazată pe respectarea suveranității și a deciziilor democratice de la Chișinău, dar avertizează că actualul context regional tema unirii trebuie tratată responsabil.

„Nu e un moment potrivit pentru politizarea sau instrumentalizarea electorală a temei Unirii. Această temă trebuie tratată cu responsabilitate instruită, nu ca slogan politic”, spune ea.

Alina Gorghiu (PNL) susține că declarația Maiei Sandu nu reprezintă o poziție oficială a statului moldovean și nu angajează instituțional Republica Moldova.

La rândul său, deputatul PNL Ionuț Stroe spune că unirea nu se face emoțional și nu trebuie realizată înainte de integrarea Moldovei în UE.

„Eu cred că o posibilă unificare se poate face mai degrabă după integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În niciun caz înainte sau simultan cu acest proces.”

Stroe explică faptul că sunt necesare referendumuri în ambele state, dar și rezolvarea unor probleme geopolitice sensibile, precum situația din Transnistria.

În plus, orice demers ar trebui să țină cont de angajamentele europene și euroatlantice.

„Unirea României cu Republica Moldova ar putea fi posibilă doar în urma unui complex proces politic, legal și internațional foarte clar. Unirea nu este posibilă doar prin voința unui singur stat. Ar trebui să existe referendum atât la noi, cât și în Republica Moldova. Ar trebui să existe o modificare clară a constituțiilor celor două state și, în mod evident, este nevoie și de un accept internațional”, afirmă Stroe.

Îți mai recomandăm Limba română, protejată oficial în Ucraina. Dispare cea „moldovenească”. Ce îi cer românii din regiunile Odesa & Cernăuți lui Nicușor Dan

George Gima (USR): Integrarea europeană, prima formă concretă de unire

George Gima, deputat al Uniunii Salvați România (USR) și membru al Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaților, spune că declarația Maiei Sandu abordează frontal o chestiune sensibilă.

„Maia Sandu e un lider politic foarte curajos. Și se vede asta și prin declarațiile și prin toate acțiunile pe care le-a întreprins în ultimii ani.”

Gima explică faptul că apropierea reală dintre România și Republica Moldova se produce deja prin procesul de integrare europeană, care va elimina barierele economice, administrative și de circulație.

„Prima etapă, sau cel puțin cea care se vede cel mai clar la orizont de unire, va fi în cadrul Uniunii Europene. Atunci vor dispărea barierele de frontieră și de comerț.”

Îți mai recomandăm Aderare în doi pași. Autoritățile din R. Moldova separă dosarul reintegrării Transnistriei de cel al aderării la UE

AUR: Reunificarea, soluție de securitate națională

Într-un comunciat de presă, partidul naționalist AUR salută declarația Maiei Sandu, dar o interpretează și ca pe un semnal al vulnerabilităților de securitate ale Republicii Moldova. Partidul consideră că presiunea Rusiei face ca unirea să devină o necesitate.

„Salutăm faptul că doamna președinte Maia Sandu și-a asumat public opțiunea unionistă mai târziu, decât niciodată, așa că salutăm declarația domniei sale și o interpretăm ca pe o invitație să lucrăm împreună pentru Reunirea Republicii Moldova cu România”, se arată în comunicat.

În acest context, AUR afirmă că reunificarea cu România reprezintă nu doar un ideal istoric, ci o necesitate strategică imediată, care să garanteze securitatea Moldovei.

În același timp, AUR notează că, în pofida declarației recente, președinta Republicii Moldova ar fi avut anterior o atitudine rezervată față de curentul unionist și solicită clarificări suplimentare din partea forțelor politice de la Chișinău.

„Așteptăm poziționarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul de guvernământ din Republica Moldova, în această privință, pentru ca atitudinea doamnei Maia Sandu să nu se transforme doar într-un exercițiu de imagine”, mai transmite AUR.

George Simion, președintele AUR, are interdicție de intrare în Republica Moldova. Prima interdicție de acces a fost emisă de Chișinău în 2009, în urma participării la o manifestație unionistă care a devenit violentă.

În 2015 și 2018, Simion a fost din nou declarat persoană indezirabilă, în contextul unor acțiuni unioniste, și a fost escortat până la graniță.

Ultima extindere a interdicției a avut loc în 2024.

Autoritățile de la Chișinău au invocat riscuri la adresa securității naționale și a ordinii publice, însă motivele exacte nu au fost făcute publice, fiind clasificate.

Liderul AUR are interdicție și în Ucraina.

Grupul PACE „Întâi România”: Unirea trebuie realizată rapid

Senatorul Clement Sava, membru al Grupului PACE „Întâi România”, secretar al Comisiei de Politică Externă de la Senat, spune, într-o declarație transmisă Europei Libere, că declarația Maiei Sandu e un semnal așteptat de mult timp.

Grupul anunță inițiative concrete la nivel parlamentar, inclusiv declanșarea procedurilor pentru un referendum și integrare instituțională accelerată.

Senatorul grupului PACE, Clement Sava, spune că declarația Maiei Sandu este un semnal demult așteptat.

„Vom susţine iniţierea procedurii de referendum pentru Unire și vom sprijini din toate puterile acest demers pentru Unirea cu Republica Moldova”, afirmă Clement Sava.

În viziunea grupului PACE, unirea nu contrazice parcursul european, ci îl accelerează.

„Unirea Moldovei cu România nu este împotriva parcursului european, ci reprezintă scurtarea acestui drum, care, altfel, ar putea dura prea mult şi ar putea întâmpina obstacole foarte serioase din cauza schimbărilor masive din regiune şi din politica mondială”, spune Clement Sava.

Ce a declarat Maia Sandu

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România.

„Dacă ar avea loc un referendum, aș vota pentru unirea cu România”, a declarat Maia Sandu, conform înregistrării difuzate luni.

Șefa statului moldovean a explicat această poziție prin contextul regional de securitate: „Pentru o țară mică precum Republica Moldova este dificil să supraviețuiască, sub presiunea Rusiei, ca stat democratic și suveran”.

Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate a populației care să susțină unirea cu România, însă a subliniat că sprijinul majoritar se îndreaptă către integrarea europeană.

„Există o majoritate care susține integrarea în Uniunea Europeană, iar acesta este obiectivul pe care îl urmărim. Este soluția realistă care ne poate ajuta să supraviețuim ca democrație”, a mai spus președinta Republicii Moldova.

Declarația marchează prima ocazie în care lidera de la Chișinău a afirmat explicit că ar vota în favoarea unirii cu România într-un eventual referendum pe această temă.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova îi cere demisia

În Republica Moldova, declarațiile Maiei Sandu au generat deja reacții dure din partea partidelor de opoziție.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), formațiune condusă de fostul președinte prorus Igor Dodon, solicită instituțiilor statului declanșarea unor proceduri penale pentru trădare împotriva președintei Maia Sandu.

PSRM susține că afirmațiile Maiei Sandu nu pot fi catalogate drept simple opinii personale și le califică drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalităţii moldoveneşti, a Constituţiei, suveranităţii şi neutralităţii ţării”.

Socialiștii afirmă că, prin aceste declarații, Maia Sandu ar fi pus sub semnul întrebării însăși existența statului Republica Moldova.

„Aceasta reprezintă o trădare directă a intereselor naţionale, exprimată conştient, public şi pe o platformă străină”, acuză PSRM, aflat în opoziție în Parlamentul de la Chișinău, potrivit News.ro.

În consecință, formațiunea cere „demisia imediată” a președintei și solicită Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și altor instituții competente „să iniţieze de urgenţă o anchetă privind posibila trădare de patrie”.

Îți mai recomandăm Republica Moldova | Două persoane reținute în dosarul privind instruirea moldovenilor în Serbia pentru pregătirea destabilizărilor în masă

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.