Recalcularea pensiilor | Decizii cu minus 1.300 de lei, punctaje la jumătate și ani de muncă lipsă. Ce explicații au decidenții

La Casele de Pensii ale sectoarelor 3 și 4, unde e și sediul Casei de Pensii a Municipiului București, e mereu coadă.

Diferit de această dată este că peste jumătate dintre cei care așteaptă la ora 7:30 dimineața cu sufletul la gură să se deschidă ușile instituției sunt nemulțumiți de deciziile de recalculare a pensiilor, pe care le-au primit începând cu 16 august.

Ceea ce ar fi trebuit să fie revoluția pensiilor în România, să aducă dreptate și echitate pentru toți - după cum spun oficialitățile - a devenit pentru unii un coșmar.

Sunt vârstnici care s-au trezit cu pensiile înjumătățite, cu perioade de muncă lipsă ori cu încadrarea diferită a unor ani de trudă.

Toate anomaliile înseamnă o pensie mai mică în viitor, se tem oamenii, chiar dacă acum autoritățile dau asigurări că nicio pensie nu va scădea efectiv, deși punctajul rezultat în urma recalculării este mai mic.

Asigurările guvernanților și promisiunile de la televizor - că 3,8 milioane de pensii au crescut în urma recalculării - sunt privite cu neîncredere de mulți dintre cei care stau nerăbdători la coada de la Casa de Pensii.

Totuși, oamenii sunt calmi încă și au încredere că funcționarii le vor da răspunsurile la toate nelămuririle lor. Nu se gândesc serios să meargă în instanță, chiar dacă nu exclud posibilitatea.

Câți oameni la coadă, tot atâtea probleme

E ora 7:30 dimineața, miercuri, pe 21 august. Cei nemulțumiți de decizia de recalculare a pensiei așteaptă ora 8:00, când începe programul de la Casa de Pensii.

Printre ei, pe băncile din fața clădirii din sticlă, este Marcela Bucoș.

Marcela Bucoș, pensionară, a venit la Casa de Pensii nemulțumită de recalcularea pensiei.

Înainte de recalculare, potrivit deciziei de pensionare din 2011, avea o vechime în muncă de 44 de ani, 10 luni și 20 de zile. După recalculare, spune dna Bucoș, pe decizia primită acum scrie că are 18 ani, o lună și 14 zile. Diferența de aproape 26 de ani înseamnă un venit cu 1.300 de lei mai puțin.

„Mi-a venit decizia”, spune Marcela Bucoș. „Uitați: 18 ani, o lună și 14 zile. Și prima decizie, din 2011, uitați: am 44 de ani, 10 luni și 20 de zile. Uitați”.

Pe o bancă vecină, Gheorghița Ilioiu face calcule peste calcule.

Gheorghița Ilioiu, pensionară. Cu nasul în hârtii, femeia își calculează singură punctajul și conchide că i s-a făcut o nedreptate.

În lipsa unor consultanți care să le explice oamenilor cum funcționează noua lege a pensiilor, dna Ilioiu s-a specializat în calcularea punctajului. Adună, scade, înmulțește, împarte și trage concluzia: i-au dispărut peste 12 ani de vechime.

Se teme că nu îi va mai fi indexată pensia cu inflația și că, pe viitor, va pierde mulți bani.

„Eu am decizia de pensie din 2006, în care am avut 30 de puncte pentru cei 25 de ani (lucrați - n.r.), cum calculează ei, și aveam 2.651 de lei pensie. Dar am în plus (ani de vechime - n.r.). Eu am 37 de ani și patru luni de muncă. Acum nu mi-a calculat niciunul. Și mi-a venit punctajul - 0,27 - fără niciun an trecut din cei lucrați, din cei 34. Pensia este… mi-a lăsat 2.651”, povestește Gheorghița Ilioiu.

Un domn așezat deja la coadă intră în discuție și spune vorbe care te înfioară: „Nu-ți vine să faci infarct?!”.

Un pensionar din București reclamă că i-a scăzut punctajul și că pensia lui e mai mică cu 500 de lei.

Pensia, după recalculare, e mai mică cu 500 de lei, dar nu știe motivele. Punctajul e 40, față de 47. Ține să-i transmită șefului Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, că a promis la televizor că niciun punctaj nu va scădea. Speră că va afla răspunsurile de la funcționari, altfel e hotărât să meargă în instanță.

Din spate aud vocea unei doamne care speră că o voi putea ajuta să se lămurească.

Tudora Ristache, pensionară. „De ce figurez că am lucrat în agricultură?”

Deși a lucrat toată viața în construcții, figurează că a avut job în agricultură. Îi spun că eu pot doar să aflu problemele oamenilor și să scriu despre ele. Se întoarce dezamăgită la coadă, în speranța că cineva din clădire îi va explica totuși de unde vine confuzia.

Minus 1300 de lei la pensie și 26 de ani de muncă lipsă. Pensionari nemulțumiți de recalcularea pensiilor

Premierul Marcel Ciolacu, ultimatum pentru șeful Casei de Pensii

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat, miercuri, 21 august, la ceea ce pare a fi deja un scandal de proporții. În loc să primească laude pentru recalcularea pensiilor care, spune el, ar aduce majorări pentru 3,8 milioane de seniori, premierul s-ar putea trezi cu o criză majoră.

Cu alte cuvinte, riscul de a nu putea puncta electoral în campania pentru prezidențiale la capitolul forte al PSD - pensiile. Acest lucru i-ar putea da fiori președintelui social-democrat.

Așa că a încercat să prevină orice escaladare a situației, printr-un ultimatum dat șefului Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, care a fost numit la propunerea liberalilor (PNL). În ecuație a inclus-o și pe ministra Muncii, Simona Bucura, despre care G4Media scrie că este de așteptat să preia șefia organizației de femei a PSD la Congresul partidului din acest weekend.

„Vreau să încep prin a-i cere Ministrului Muncii şi preşedintelui Casei de Pensii să trimită, până la sfârşitul săptămânii, o informare legată de stadiul procesului de recalculare a pensiilor. Câte decizii au ajuns deja la pensionari, care este procentul de contestări şi cum se desfăşoară procedura de refacere a deciziilor de recalculare unde se constată erori”, a declarat Ciolacu, citat de news.ro.

Premierul a subliniat că vrea că toți pensionarii să primească un document oficial prin care să fie informaţi că pensia lor nu scade, indiferent care este rezultatul recalculării. Nu a răspuns la întrebarea ce se va întâmpla pe viitor cu aceste pensii micșorate. Ce cuantum va fi indexat cu inflația - cel în plată sau cel mai mic, din hârtiile oficiale.

„Românii trebuie să aibă garanţia că nu scade nicio pensie şi orice greşeală se poate repara. Și orice sumă se recuperează. 3,8 milioane de pensii cresc, adică 83% din total, ăsta este un fapt cert”, a spus apăsat Ciolacu.

Ministrul Muncii invocă legea și susține că pensiile nu scad

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Muncii, Simona Bucura, spune că toate cazurile descoperite de Europa Liberă trebuie lămurite de Casa de Pensii.

„Împreună cu colegii noștri să se lămurească, să verifice atât în sistemul informatic al caselor de pensii, cât și, dacă este cazul, pe documentele pe care le au la dosar cum stau lucrurile în fapt și în felul acesta să evităm punerea pe drumuri a pensionarilor și situații în care aceștia ar trebui să se adreseze instanței.”

În schimb, ministrul dă asigurări că nicio pensie nu va fi mai mică.

Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii.

„Articolul 144 din lege spune că, în urma recalculării, se menține cuantumul cel mai favorabil, pensia cea mai favorabilă. Deci pensia pensionarului rămâne la fel. Mai departe, pentru a vedea exact elementele care compun totalul punctelor acumulate, trebuie să verificăm dosarul acelui pensionar”, declară ministrul PSD al Muncii.

Capcana ar putea fi alta însă. Pensiile celor care au primit decizii cu un cuantum mai mic nu vor mai fi majorate o perioadă de timp - perioadă care nu e clar definită sau delimitată.

„Este foarte important ca pensionarii să știe că vor lua sumele dinainte de 1 septembrie până când majorările anuale vor acoperi nivelul de recalculare”, adaugă ministrul Muncii.

Rezultă că, în timp, vor pierde banii care li s-ar fi cuvenit prin indexarea anuală cu inflația, măsură prevăzută de lege. O problemă care nu e lămurită pe deplin de niciun decident implicat în procesul de recalculare a pensiilor.

Citiți întregul interviu realizat de jurnalista Europa Liberă Andreea Ofițeru cu ministrul Muncii, Simona Bucura, la rubrica #10Întrebări, ce va fi publicată vineri, 23 august.

Cum se sustrag unii decidenți

Directorul Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu, nu a răspuns apelurilor repetate ale Europei Libere. Șefa biroului de presă ne-a îndrumat să trimitem un e-mail, ceea ce am și făcut. Vom reveni cu răspunsurile imediat ce le vom primi.

Iată câteva nelămuriri importante la care așteptăm punctul de vedere:

• Cum se poate explică dispariția a 26 de ani de vechime în muncă, de la 44 la 18?
• Cum se explică faptul că perioadele asimilate nu mai apar ca vechime în muncă - șomaj, concedii medicale etc?
• De ce unii oameni care au lucrat în grupele I și II de muncă s-au trezit cu pensii mai mici?
• De ce unii oameni figurează că au lucrat în agricultură când ei spun că au lucrat toată viața în construcții?
• Ce trebuie să facă oamenii care consideră că recalcularea nu e corectă? Unde să meargă, unde să reclame?
• Se pot depune contestații la casele de pensii? Ce se întâmplă cu cei care contestă, se vor recalcula pensiile lor? Sau trebuie să meargă direct în instanță?
• Ce se întamplă cu pensiile mai mici, oamenii vor primi mai puțini bani în mână sau rămâne suma mai mare în plată?
• Cei pentru care au rezultat pensii mai mici în urma recalculării vor mai primi indexarea cu rata inflației?
• Există posibilitatea ca în momentul procesului de digitalizare să fi scăpat documente care nu au fost introduse în calculator și să existe erori umane care să ducă la o recalculare greșită, în defavoarea pensionarului?
• Cum este garantată afirmația guvernanților că nicio pensie nu va scădea?
• Un domn reclamă că directorul Casei de Naționale de Pensii, Daniel Baciu, a promis la televizor că niciun punctaj nu va fi mai mic, dar el a obținut 40 după recalculare față de 47 înainte. Cum se explică acest lucru?

În schimb, directorul Casei Naționale de Pensii a ales să publice un filmuleț de un minut și 26 de secunde pe pagina sa de Facebook în care să dea asigurări că recalcularea e legală, că legea e profund liberală și că cei mai mulți pensionari vor avea pensiile mărite.

El nu a intrat în niciun detaliu și nu a explicat nicio situație punctuală dintre multele apărute și care îl contrazic.

„Deciziile de recalculare sunt perfect legale. Un al doilea aspect, peste 82% dintre pensiile românilor vor crește. Niciun pensionar nu va avea pensia mai mică. Dacă, în urma recalculării, cuantumul scade, se va păstra cuantumul cel mai avantajos în plată.

Tocmai de aceea, cei care beneficiază deja de bonusuri privind raportarea la stagii mai mici de cotizare, ceea ce presupune o pensie mai mare, își vor păstra pensia în plată.

Concret, dragi seniori ai României, această recalculare vine în beneficiul dumneavoastră și presupune o reală majorare a pensiilor. Această lege, profund liberală, vine să facă dreptate pensionarilor, să răsplătească munca și să rezolve inechitățile din sistemului public de pensii”, a transmis Daniel Baciu, pe Facebook, într-un clip care se încheie cu sigla PNL.

Acest detaliu din urmă ar putea arăta că între PSD și PNL e chiar un concurs privind paternitatea acestei legi, deși ea e criticată și contestată chiar din primele zile în care a început distribuirea deciziilor de recalculare.

Nici fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, nu a dorit să comenteze situația.

Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, actual ministru al Culturii (PNL). Imagine de la audierea în comisiile de specialitate a miniștrilor desemnați pentru a face parte din noul guvern condus de Marcel Ciolacu. Palatul Parlamentului, 14 iunie 2023

Este ministrul în perioada căruia a început digitalizarea dosarelor de pensie, adică introducerea datelor în calculator. Ar fi fost important ca doamna Turcan să explice dacă există posibilitatea ca anumite date să fi fost introduse greșit în computer și, dacă da, cum s-ar putea repara situația.

Reamintim că procesul de digitalizare a dosarelor de pensii durează din 2021 și 1.000 de oameni au fost angajați special pentru acest proces.

Raluca Turcan spunea, în noiembrie 2021, când a început digitalizarea, că speră ca la finalul lui 2023 procesul să fie gata. El nu e încheiat 100% nici acum. Promisiunea că oamenii vor putea accesa online datele lor despre pensie, vechime, cotizații și alte informații e încă în așteptare.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi (PSD): „Eu cred că specialiștii caselor de pensii pot rezolva și lămuri situația. Dacă nu, există calea instanței”

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, spune că o explicație pentru lipsa unor ani de vechime din noile decizii ar putea fi faptul că bonificațiile acordate pentru cei care au lucrat peste stagiul de cotizare prevăzut de lege, în diferite grupe de muncă sau în condiții speciale de muncă, nu reprezintă perioade de cotizare efectivă.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi (PSD), a demisionat în scandalul „azilele groazei”.

„Dau un exemplu. Luăm un stagiu de cotizare de 40 de ani. Din acel stagiu de cotizare, dacă am lucrat 20 de ani suplimentar, am zece ani supliment la vechimea mea, conform beneficiilor care sunt acordate pentru grupele de muncă. Iată că, dintr-un foc, acei zece ani nu reprezintă efectiv vechime în muncă realizată, sunt un beneficiu care a fost acordat”, susține fostul ministrul și continuă exemplele.

„O altă speță care poate genera o diferență de bani la pensie este situația în care am ieșit la pensie într-o perioadă în care legea avea o prevedere care mi-a fost benefică, iar un coleg care a muncit la fel ca mine, a contribuit la fel, nu avea în vigoare aceleași condiții sau același act normativ. Acum, acel coleg al meu mă ajunge pe mine la pensie. Iar eu uit că am luat ani de zile bani în plus și sunt nemulțumit acum.”

Și un alt exemplu.

„Un bărbat și o femeie care lucrează în același birou, același număr de ani, pe același venit. Pentru că stagiul de cotizare pentru femei este mai mic, orice an lucrat în plus aducea beneficii la pensie, pe care bărbatul nu le avea. Acum - spune ministrul - bărbatul va ajunge la aceeași pensie ca femeia.”

Marius Budăi mai spune că cei care au pensii sociale nu vor vedea în decizie cuantumul total, ci doar partea acordată pe bază de contributivitate, dar vor primi pensia minimă garantată, de 1.281 de lei.

Este încrezător că oamenilor nemulțumiți li se va face dreptate la casele de pensii.

„Eu cred că specialiștii caselor de pensii pot rezolva și lămuri situația. Dacă nu, există calea instanței.”

Ministrul susține că legea prevede clar că cei care au pensii mai mici în urma recalculării vor primi totuși cuantumul mai mare, cel al pensiei aflate în plată.

Totuși, cei care se află în situația de a avea pensii mai mari decât alți pensionari care îndeplinesc aceleași condiții de muncă, vechime, cotizatie nu vor mai beneficia de indexarea pensiilor cu inflația pentru o perioadă de timp.

Ministrul nu exclude posibilitatea ca în momentul digitalizării să se fi făcut greșeli.

„Nu aș vrea să merg pe un clișeu, că «cine nu muncește, nu greșește». Dar o asemenea recalculare de o asemenea amploare în România nu a existat. Au existat în 2004, 2005, 2008, 2009 recalculări, dar doar pentru anumite categorii de persoane. Nu cred, dar nu aș putea spune că nu există nicio greșeală.”

Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru (Forța Dreptei, ex-PNL): Greșelile semnalate de oameni nu au musai legătură cu legea, ci cu neseriozitatea celor care au introdus datele în sistem

Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, spune că e inadmisibil ca, după trei ani de eforturi și mulți bani cheltuiți, recalcularea pensiilor să genereze atâtea nemulțumiri și posibile greșeli.

Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii în Guvernul Ludovic Orban.

Reporter: Cum s-ar putea explica aceste diferente de punctaj, lipsa unor ani de vechime, cuantumul mai mic al pensiilor sau încadrarea în alte sectoare de activitate?

Violeta Alexandru: Din toate cazurile prezentate în presă rezultă un eșec evident în așa-zisă reformă a pensiilor. Și legea e alambicată, în locul uneia simple și clare, și punerea ei în aplicare arată a dezastru.

După milioane de euro cheltuite pe consultanță, după mii de persoane angajate suplimentar la casele de pensii în pregătirea acestui moment, după trei ani în care au spus că s-au pregătit cu soft-uri și alte investiții în digitalizare, au eșuat lamentabil.

Greșelile de care pomeniți nu par (strict din datele sumar prezentate) a avea neapărat legătură cu legea, cu modificările, mult mai restrictive, aduse perioadelor asimilate incluse stagiului minim de cotizare, respectiv perioadelor socotite în cei 25 ani peste care se acordă aceste puncte de stabilitate.

Cel mai probabil au legătură cu neseriozitatea sau lipsa unei instruiri corespunzătoare pentru noii angajați care au fost aduși brusc în sistem în 2021 (mulți pe criterii exclusiv politice) și cărora li s-a dat pe mână introducerea de date în sistem. Fără experiență, fără instruire. Sau pot avea legătură cu erori în transferul datelor în noile programe informatice care au fost achiziționate cu mulți bani. Ambele explicații sunt de neacceptat.

Reporter: Care sunt soluțiile pentru oameni, ce trebuie să facă?

Violeta Alexandru: Dacă noile decizii de pensionare erau emise acum câteva luni, se putea gestiona, cu niște oameni capabili și muncitori în vârful sistemului care să dea direcția, un sistem de bună practică la casele de pensii, în sensul în care să se poată răspunde individual fiecărei solicitări de clarificări. Acum e târziu.

La câte neclarități și erori văd că sunt, este nerealist să credem că vor avea casele de pensii capacitatea să lămurească corespunzător persoanele. În aceste condiții, Ministerul Muncii (responsabil de acest proces) și Casa Națională de Pensii Publice împing, practic, oamenii spre instanța de judecată. Aceasta este procedura prevăzută de lege după ce ți se emite decizia de pensionare.

Reporter: Cum calificati această reformă a pensiilor despre care guvernanții spun că face dreptate și aduce echitate?

Violeta Alexandru: Nu ai de ce să te raportezi la câștigul salarial mediu brut pe economie. Acest câștig salarial mediu brut pe economie poate varia după cum gestionează un guvern sau altul lucrurile în economie. Au păstrat acest element perturbator care anulează din start teza lor că vor exista pensii egale pentru funcții și perioade de lucru egale. Nu are cum să fie așa câtă vreme în formulă s-a păstrat raportarea la un indicator care nu are legătură cu munca efectivă a unei persoane.

Baza de calcul luată în considerare la această „recalculare” nu este cea reală. Nu au valorificat adeverințele de venit. Cu acest lucru trebuie început, ca baza de calcul să reflecte veniturile brute reale ale persoanelor.

Punctele de stabilitate reprezintă elementul care poate duce la anomalii, la nerespectarea calității muncii în România. Oamenii care au avut un nivel superior de pregătire pe care și l-au îmbunătățit continuu vor vedea că pensia lor pentru un stagiu complet de muncă, având contribuții plătite în mod corect, este aproape egală cu a cuiva care a avut un alt nivel de pregătire (mai slab), dar al cărui singur atuu este că, indiferent de cum a muncit, a rămas cu un contract de muncă (de regulă pe salariul minim) înregistrat cât mai mult.

Înțeleg să premiezi rămânerea în activitate după vârsta de pensionare (65/63) sau aproape de acest moment, dar pragul de 25 de ani peste care îți dă statul niște bani este prea jos. Mai ales când acești bani nu au legătură cu principiul contributivității. Nu este normal să dai semnalul că așteptarea ta, ca stat, este ca oamenii să muncească 25 de ani.

Nu pot să închei fără să subliniez un adevăr clar: aceste creșteri de pensii sunt înghițite de inflație. Inflația e o taxă generată de guvern. Orice mărire se lovește de faptul că banii nu mai au valoare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.