3 minute | Proiectul de țară a lui N. Ciucă, un guvern cu pretenții, coaliția avioanelor de luptă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu (stânga), și cel al PNL, Nicolae Ciucă (dreapta), spun că doresc o trecere fără sincope la guvernul condus de un premier PSD.

PNL și PSD decid zilele acestea la ce renunță și ce vor neapărat în viitorul guvern condus de PSD. Premierul Nicolae Ciucă, președinte PNL, vrea echipă și... să fie bine, rămâne de văzut ce mai rămâne pentru partidul său după ce le obține. La nord de România, un nou val de rachete deasupra Kievului.

Bun găsit,

Iată principalele subiecte ale dimineții:

  • PSD și PNL își finalizează strategiile pentru negocierea componenței viitorului guvern și a programului de guvernare.
  • Forțele Rusiei au atacat capitala Ucrainei, Kiev, în această dimineață, cu drone și rachete, imediat după turneul european în care președintele Zelenski a obținut noi promisiuni de sprijin militar.
  • Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan se confruntă în turul doi al alegerilor cu reprezentantul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu.

Cum a devenit coaliția PSD – PNL proiectul de țară al României

De luna viitoare, premierul României urmează să poarte eticheta PSD. Președintele formațiunii Marcel Cioalcu, are deja un discurs adaptat, în care vorbește despre bani europeni, investiții, guvernare cu „pretenţii şi rigori mai mari ca oricând”.

El le-a mai spus președinților de consilii județene, potrivit Digi24, că schimbarea premierului PNL (Nicolae Ciucă) va decurge „firesc, fără scandaluri sau crize politice”.

Asta dorește și Nicolae Ciucă, dar discuțiile despre cine pleacă și cine vine la ministere nu sunt atât de simple, mai ales pentru PNL.

Nicolae Ciucă este președinte PNL doar de un an, un președinte „impus”, după cum s-au plâns mulți membri de partid, un lider fără contracandidat, dar și fără legături puternice cu partidul. PNL a devenit „marele perdant” la această „rotație” a premierilor, conchide Ioana Ene Dogioiu, în Spotmedia.ro.

În mod concret, PSD și PNL discută în ședințele de azi despre viitorul program de guvernare și despre structura pe care o va avea guvernul, explică Cristian Andrei în Libertatea, iar mizele includ:

  • posibilitatea comasării unor ministere;
  • portofoliile pe care le deține UDMR;
  • „bătălia” pentru Ministerul Transporturilor;
  • viitorul lui Nicolae Ciucă;

La ședința informală de aseară, transmite News.ro, premierul – președinte PNL Nicolae Ciucă le-a cerut membrilor partidului să nu se gândească la ministerele „cu cei mai mulți bani”, ci la faptul că pot „intra într-un proiect de țară” ca „cel mai consistent partid, care a luat cele mai grele decizii în istoria României”.

Variante despre cine ce ar dori și ce s-ar putea împărți în procesul de formare al viitorului guvern publică G4Media, Hotnews, Adevărul, Știrile Pro TV.

Unele spun că Nicolae Ciucă dorește un post de vicepremier, altele că ar putea viza Ministerul de Interne, sau chiar Transporturile, unde PSD l-ar dori în continuare pe Sorin Grindeanu. (Fie că rămâne în Guvern sau nu, S. Grindeanu sigur a reușit să atragă atenția publicului după ce a spus că nu ar fi justificată construirea unui nou terminal la Aeroportul Otopeni...).

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, fost premier, spune că analiza numărului de pasageri de pe Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) nu justifică investiția într-un nou terminal în acest moment. „Poate peste cinci ani”, a spus el.

Ambele formațiuni au astăzi ședințe menite să ducă discuțiile mai departe, amintește Libertatea, iar jurnalista Magda Grădinaru publică în Spotmedia.ro o perspectivă de viitor de care nici PSD, nici PNL nu par să țină seama: „naționalismul din național-comunism a creat o țară gata să ridice AUR”.

Coaliția avioanelor de luptă

Kievul a fost supus în această dimineață unui val de atacuri aeriene, de o intensitate „fără precedent”, spun oficialii ucraineni citați de Reuters. Atacul a implicat drone, rachete de croazieră și, posibil, rachete balistice. Sirenele au fost activate în aproape toată Ucraina și au continuat timp de peste trei ore.

Luni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (dreapta), a primit toate asigurările că Marea Britanie susține pe termen lung Ucraina. Zelenski a fost primit, luni, de premierul britanic Rishi Sunak (stânga).

Atacul are loc imediat după turneul european al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vizitat Italia, Germania, Franța și Marea Britanie cu rezultate: miliarde de euro în ajutor militar concret, inclusiv avioane de luptă. Acesta a fost scopul vizitei, a spus el - crearea unei „coaliții a avioanelor de luptă”.

Succesul are însă și altă explicație în afară de ofensiva diplomatică și așteptata contraofensivă de pe front: Europa se pregătește de... alegerile prezidențiale din SUA, scrie The New York Times.

Sprijinul european vine în contextul momentului de cotitură în care s-ar afla războiul, însă el „reflectă, de asemenea, înțelegerea faptului că sprijinul acordat Ucrainei de Statele Unite, cel mai mare furnizor de arme, este posibil să fie pus la încercare” dacă un Republican va câștiga Casa Albă anul viitor, notează publicația.

În The Washington Post, fostul comandat al Armatei SUA în Europa, generalul (r) Mark Hertling explică de ce a durat atât de mult pregătirea contraofensivei ucrainene și trage o concluzie categorică: „Ucraina va avea pace și va avea victorie. Dar cel mai probabil nu va fi ușor și va fi de durată. Din aceste motive, Occidentul trebuie să-și continue sprijinul”.

Două săptămâni pentru Erdoğan

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, intră în turul doi, pentru a-și apăra funcția în fața contracandidatului său, Kemal Kılıçdaroğlu.

El conduce cu aproape cinci procente, după primul tur, dar democrația riscă să fie în pierdere, notează The Guardian într-o analiză care arată că opoziția din Turcia se confruntă cu o presă ostilă și cu rădăcinile adânci pe care le are Erdoğan în societatea, economia și politica din Turcia.

Recep Tayyip Erdoğan își salută suporterii după ce a votat, pe 14 mai 2023.

Politico.eu remarcă, la rândul său, controlul asupra informației pe care îl deține președintele în funcție, în special manipularea cu succes a informațiilor din social media.

În Hotnews.ro, analiza lui Dragoș Mateescu, fost profesor de științe politice la Universitatea din Izmir, Turcia, remarcă perspectivele incerte pentru opoziție și faptul că diaspora turcă din țări democratice votează cu Erdoğan, în urma radicalizării. „În cazul migranților turci, mai ales din Germania, radicalizarea înseamnă și naționalism turcesc. Pentru ei port stindardul turcismului la nivel global este domnul Erdoğan”.

Alte știri:

  • FBI nu a gestionat riguros ancheta cu privire la posibilele legături între Kremlin şi Donald Trump în cursul alegerilor prezidenţiale din SUA din 2016, potrivit unui raport al procurorului special John Durham, transmite CNN.
  • Două portrete semnate de Rembrandt, despre care nu se mai știa nimic din 1824, au fost redescoperite, scrie The Washington Post.
  • Jandarmeria a aplicat 23 de sancţiuni contravenţionale pentru suporterii de la meciul de luni dintre FC Dinamo 1948 Bucureşti şi CSA Steaua Bucureşti, potrivit Agerpres.

Ne puteți scrie pe adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate bune,
Carmen