Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Azi este prima zi de școală, dar sute de mii de copii din România nu apar în niciun catalog.
- Noi tensiuni în Orientul Mijlociu, după un atac armat la granița controlată de Israel între Iordania și Cisiordania.
- În Franța, susținătorii stângii ies în stradă pentru a protesta față de decizia președintelui Emmanuel Macron de a numi un premier din partea unui partid care a ieșit pe locul patru la alegeri.
Începe școala, dar nu pentru toți copiii
Astăzi este prima zi de școală, însă 700 de mii de copii și tineri români între 7 și 23 de ani nu sunt înscriși în cataloagele niciunei instituții de învățământ. La Europa Liberă, despre criza abandonului școlar și ce înseamnă să revii, la vârstă mijlocie, pe băncile școlii.
Tot la Europa Liberă, noile reguli care se aplică elevilor de anul acesta, iar HotNews scrie despre străzile din București care riscă să se blocheze dimineața, când copiii merg la școală. Sute de școli au încă șantiere active, transmite ProTV, așa că mii de copii sunt nevoiți să fie relocați pentru cursuri.
Abandonul școlar va avea impacte pe termen lung asupra șanselor a sute de mii de români.
Problemele educației din România sunt greu de trecut în revistă într-un format atât de scurt, dar includ lipsa gândirii critice și analfabetismul funcțional de peste 50%. În plus, 70 de școli din România încă au WC în fundul curții, iar printre probleme sunt lipsa unei mese calde servite la școală, violența colegilor, lipsa de pregătire a multor profesori și lipsa, în general, de profesori.
Doar unul din trei români mai crede că învățământul tradițional pregătește copiii pentru viață, scrie Digi24.
Tensiuni între Israel și Iordania
Situația din Orientul Mijlociu stă din nou în cumpănă, după ce un bărbat iordanian a ucis trei paznici israelieni la granița Allenby dintre Iordania și Cisiordania, scrie Reuters. Frontiera este controlată de israelieni, dar servește trecerii palestinienilor între Iordania și Cisiordania. Cetățenilor israelieni nu le este permisă intrarea în Iordania prin această trecere.
Podul Allenby este una dintre puținele căi internaționale de acces pentru palestinienii care pot ateriza pe aeroportul din Amman - atât palestinienilor, cât și activiștilor pro-Palestina le este adesea respinsă intrarea prin aeroporturile israeliene.
În urma acestui atac, Israelul a închis temporar trecerea, precum și celelalte trei puncte de frontieră cu țara vecină, scrie Middle East Eye.
Al Jazeera prezintă evenimentele de duminică, când Israelul a tras către Liban, Siria, Cisiordania și Gaza.
Acel punct de frontieră este controlat de israelieni, dar nu deservește populația israeliană.
Războiul Israelului contra palestinienilor începe să se reorienteze către Cisiordania. Asediul din ultimele săptămâni asupra taberei de refugiați Jenin, uciderea unei fete împușcată în cap în propria casă și uciderea unei activiste americane care protesta pașnic demonstrează noua forță aplicată de israelieni în Cisiordania.
Asta o arată și hartă prezentată de Netanyahu, care șterge Cisiordania de pe fața pământului. Haaretz critică modul în care premierul israelian Beniamin Netanyahu se agață de putere, în timp ce publicația independentă +972 Magazine scrie că autoritățile israeliene încep să demoleze din ce în ce mai multe case și în cartierul palestinian din Ierusalimul de est.
Franța, cuprinsă de proteste
Peste o sută de mii de francezi au ieșit în stradă pentru a protesta față de decizia președintelui Emmanuel Macron de a-l numi premier pe Michel Barnier, scrie BBC.
Barnier este un politician vârstnic dintr-un partid care a luat locul patru în alegerile din iulie, numit cu susținerea extremiștilor de dreapta. În schimb, Macron a refuzat numirea premierului nominalizat de coaliția de stânga care a câștigat cel mai mare procent în alegeri, însă nu o majoritate absolută. Detalii la Europa Liberă Moldova.
Stânga rămâne divizată - nu toate partidele din coaliție au ieșit în stradă, punctează Politico.
Macron a refuzat să numească un premier propus de coaliția de stânga care a luat cel mai mare procent în alegeri, propunând, în schimb, un reprezentant al partidului de dreapta care a luat locul patru.
Conform Reuters, Barnier spune că vrea să formeze un guvern cu reprezentanți conservatori, centriști și de stânga. Deși se discuta în presă că cea mai cunoscută politiciană din extrema dreaptă, Marine le Pen, ar fi avut de a face cu numirea lui Barnier, ea spune că nu a fost implicată și că partidul ei nu va face parte din noul guvern, conform France24.
Ea se așteaptă, însă, ca Barnier să asculte de dorințele celor care au votat cu partidul lui Le Pen, care a ieșit pe locul întâi în primul tur, înainte ca mobilizarea în masă să-i arunce cu două poziții mai jos în turul final.
Alte subiecte:
- Liderul opoziției din Venezuela, Edmundo Gonzales, a părăsit țara și se află în exil în Spania, după alegerile contestate în care e posibil ca Nicolas Maduro să nu fi câștigat. Detalii în The Guardian.
- Un documentar care „umanizează” soldații ruși a fost ecranizat la Festivalul de Film de la Veneția, ceea ce a provocat reacții negative din partea ucrainenilor. Mai multe, în Kyiv Independent.
- S-au încheiat Jocurile Paralimpice. Euronews recapitulează cele mai importante momente, iar The Guardian scrie despre cât de importantă a fost pentru sportivi susținerea publicului francez.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Un început ușor al noului an școlar,
Sabina
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.