Pe scurt
- Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, spune că România a încheiat 2025 cu un deficit de sub 8,4% din PIB.
- Nu mai e nevoie de creșteri suplimentare de taxe și impozite, după stabilizarea bugetului național în 2025, spune el.
- Banii proveniți din creșterea impozitelor pe proprietăți, de la 1 ianuarie, vor rămâne la primării, iar asta va duce la scăderea deficitului, mai spune ministrul Fondurilor Europene.
În 2026, Guvernul își va asuma prin Legea bugetului de stat un deficit bugetar de sub 6,5% din produsul intern brut (PIB), iar atragerea banilor europeni prin cele două mari programe ale Uniunii Europene – Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cel de coeziune – vor ajuta la atingerea acestui obiectiv.
La Interviurile one2one, într-o ediție înregistrată pe 12 ianuarie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, spune că România poate accesa, prin cele două programe, 15 miliarde de euro în 2026: zece prin PNRR și cinci prin programul de coeziune.
Demnitarul explică planul Guvernului: pe 31 martie va depune cererea a cincea de plată, iar pe 31 august, cea pentru a șasea tranșă, ultima din PNRR.
Calendarul va putea fi respectat numai în cazul în care Comisia Europeană va considera că România a făcut reformele și investițiile promise și va livra a patra tranșă de bani, cerută de MIPE în decembrie 2025. Este vorba despre 2,5 miliarde de euro.
Îți mai recomandăm Cursă contra cronometru în 2026 pentru investiții de zeci de miliarde de euro. Unde merg banii de la Sănătate, Interne și DezvoltarePrintre reformele complicate pe care România le mai are de rezolvat sunt: cea a pensionării magistraților, a numirii unor șefi profesioniști, prin concurs, cel puțin la o parte din marile companii de stat, și a decarbonizării – închiderea centralelor pe cărbune.
În același timp, Guvernul trebuie să se asigure că toate marile investiții cu bani din PNRR trebuie finalizate până la 31 august. Printre acestea: Autostrada Moldovei, A7, de la Ploiești la Pașcani, cel puțin opt spitale, zeci de creșe.
Cele mai importante declarații
Despre majorarea impozitelor pe proprietăți: „Banii rămân la primării, banii sunt meniți să cointereseze primarii în a-și crea veniturile necesare pentru cheltuielile lor. (...) Ai mai multe resurse acum, la nivel local, vei avea mai puține transferuri (de la Guvern – n.r.). Ce înseamnă asta? O reducere a deficitului bugetar.”
Despre riscul pierderii a 231 de milioane de euro dacă reforma pensiilor magistraților nu se realizează:
„Comisia Europeană consideră că jalonul este îndeplinit dacă propunerea Guvernului trece, punct, ca să fie foarte, foarte clar.”
Despre numirea unor șefi noi la conducerea unor companii de stat: „Este un jalon (în PNRR – n.r.) pe care ar trebui să îl îndeplinim până pe 31 martie, într-o primă fază. Ideea este de a nu a mai avea aceste conduceri interimare, adică fără concursuri, în care numești pe cineva și după aceea, interimatul acesta se tot prelungește.”
Despre închiderea centralelor pe cărbune: „Trebuie să așteptăm un studiu care e foarte important, din care să înțelegem în ce măsură mai avem sau nu mai avem nevoie neapărat de centralele pe cărbune. Evident, este un studiu obiectiv, din afara guvernului. Compania Tractebel face acest studiu, pentru Transelectrica.”
Care sunt cele mai grele reforme din 2026
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este responsabil de gestionarea marilor programe ale Uniunii Europene prin care România poate accesa, numai în 2026, 15 miliarde de euro.
Suma reprezintă aproximativ 4% din PIB-ul României în 2025, estimat la 380 de miliarde de euro.
Datele finale pentru mersul economiei pe 2025 nu au fost încă publicate de Ministerul Finanțelor, dar ministrul Dragoș Pîslaru spune la one2one, într-o ediție filmată pe 12 ianuarie, că informațiile preliminare arată că deficitul a fost mai mic de 8,5% anul trecut, iar Guvernul a reușit să refacă și fondul în valută al țării (buffer).
Pentru a putea primi cele 10 miliarde de euro pe care România le mai poate accesa până pe 31 august prin PNRR, de la Comisia Europeană, Guvernul este obligat să încheie reforme complicate.
- Prima este cea a reformei pensiile magistraților, care are o valoare de aproximativ 230 de milioane de euro. Suma nu a fost alocată de Bruxelles, este blocată din mai anul trecut, iar termenul de finalizare a acestei reforme a fost depășit (28 noiembrie 2025).
Curtea Constituțională a României (CCR) are programată vineri, 16 ianuarie, o ședință în care s-ar putea pronunța în privința constituționalității sau, din contră, a neconstituționalității acestei reforme.
CCR a amânat de trei ori pronunțarea în dosarul în care Înalta Curte de Casație și Justiție contestă reforma pensionării magistraților pentru care Guvernul și-a asumat de două ori răspunderea în Parlament: în partea a doua a lui 2025, iar ultima dată în decembrie.
Îți mai recomandăm A treia amânare la CCR privind reforma pensiilor magistraților, din lipsă de cvorum. Reacția celor patru judecători care au lipsitMinistrul Dragoș Pîslaru respinge obiecțiile venite de la membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au spus că nu este adevărat că România riscă pierderea a 230 de milioane de euro dacă nu se micșorează pensiile magistraților
„Propunerea guvernului cu 70% (ca magistrații să aibă pensia la nivelul de 70 % din salariul net – n.r.) este o propunere pe care Comisia Europeană o înțelege că înlocuiește ceea ce fusese declarat neconstituțional”, explică ministrul Findurilor Europene în interviul acordat Europei Libere.
Îți mai recomandăm Șah la Curtea Constituțională. Mandatele a doi magistrați, contestate pe filiera AUR. Ce se întâmplă cu legea pensiilor speciale?- O altă reformă importantă este cea a decarbonizării, reformă prin care se urmărește reducerea poluării și implicit, închiderea centralelor pe cărbune.
Ministrul Dragoș Pîslaru explică că Transelectrica, compania națională de transport a energiei electrice, a contractat de la firma Tractebel un studiu care să arate dacă sistemul energetic național poate face față fără centralele electrice care merg pe cărbune.
„Acest studiu ne va spune dacă există elemente pe care nu le-am luat până acum în calcul, care să mențină o parte din aceste grupuri în funcțiune sau trebuie să ne respectăm angajamentul ca, până la 31 august, să închidem și restul de capacitate de megavați pe care îl avem de închis. Aici este o temă importantă pentru că sunt județele Gorj, Hunedoara”, spune ministrul.
Europa Liberă a scris în toamna lui 2025 că, dacă România ar închide centralele pe cărbuni, care au o putere totală instalată de peste 4.900 de megawați (MW), ar putea pierde, în anumite zile, până la 20% din necesarul de electricitate al țării.
Cea mai mare parte a centralelor în discuție este produsă de Complexul Energetic Oltenia.
Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032.
Îți mai recomandăm Negocieri la Bruxelles. România spune că ar renunța la energia electrică produsă de centralele pe cărbuni, dar n-are ce pune în loc- Nu în ultimul rând, România încă are suspendate peste 600 de milioane de euro din tranșa a treia de bani din PNRR pentru că nu a realizat reforma companiilor de stat.
Ministrul Dragoș Pîslaru spune că, după renegocierea PNRR cu Comisia Europeană, Guvernul trebuie să încheie această reformă până pe 31 martie.
„Comisia Europeană spune: «Nu este firesc ca atunci când tu ai numiri ale statului în consiliile respective de administrație, să nu mai selecții, deci să nu ai niște proceduri de selecție și numiri prin concurs, cu comitete de selecție, cu criterii ». Așa încât să nu mai ai chestia asta în care pot să numesc interimar pe cine vreau printr-o chestiune de partid.”
De reformarea companiilor de stat este responsabilă Oana Gheorghiu, viceprim-ministra independentă propusă de premierul Ilie Bolojan în 2025.
Ea a declarat pe 11 ianuarie, la televiziunea publică, că procesul reformării companiilor a început.
Îți mai recomandăm Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că în 2026 începe reforma companiilor de stat. „Pierderile acumulate sunt de 14 miliarde de lei”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.