România, Bulgaria și Turcia au semnat acordul pentru deminarea propriilor ape din Marea Neagră

Actualizare - Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat joi, 11 ianuarie, la Istanbul, Memorandumul de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, o inițiativă în premieră pentru statele aliate riverane.

Alături de ministrul român, la ceremonia de semnare au participat, din partea statelor inițiatoare, ministrul turc al apărării, Yaşhar Güler, și ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov.

El a vorbit de „agresivitatea și disprețul Federației Ruse” față de normele de drept internațional care fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci și una cu implicații globale.

El a spus că securitatea regiunii Mării Negre rămâne o prioritate absolută pentru România, iar Memorandumul de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră va permite și altor state aliate și partenere să contribuie la această inițiativă.

Tilvăr a spus că așteaptă implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, a grupurilor navale permanente ale NATO dar și a altor state pentru consilidarea securității Mării Negre și a regiunii euro-atlantice.

Luna trecută, prima dintre cele două nave de vânătoare de mine achiziționate din Marea Neagră, cu tehnologie de ultimă generație, a intrat în serviciul Forțelor Navale Române.

În abordarea problematicii esențiale a securității Mării Negre, Angel Tîlvăr a afirmat că și alte inițiative, precum misiunile de Poliție Aeriană ale NATO, au un rol important în menținerea securității regionale.

„Doresc să îmi exprim aprecierea sinceră față de valorosul nostru aliat, Turcia, pentru dislocarea recentă a patru aeronave F-16 și a 80 de militari la una dintre principalele noastre baze aeriene“, a mai spus ministrul Tîlvăr.

EL a spus că „trebuie menținută toată atenția NATO asupra evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internațional, Federația Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populației civile.”

Știrea inițială

Ministrul turc al Apărării, Yaşar Güler, a anunțat, pe 16 decembrie 2023, că acordul privind deminarea unor părți din Marea Neagră va fi semnat de el și omologii săi din România și Bulgaria, pe 11 ianuarie 2024, la Istanbul. Informația a fost confirmată de surse de la Ministerul Apărării Naționale.

Este primul acord de la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, care vizează Marea Neagră, din care nu face parte Rusia.

Pe 6 octombrie, la Ankara, ministrul român al Apărării și omologul turc, Yaşar Güler, au semnat un acord de cooperare militară.

Deocamdată, textul acordului nu este public. Surse NATO au precizat pentru Europa Liberă că acordul prevede deminarea apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei cu mijloacele proprii și, posibil, și a zonelor economice exclusive. Însă, precizează aceleași surse, „și alți aliați ar putea participa cu diferite asseturi, iar acesta este marele câștig al României”.

Invitată la one2one de la Europa Liberă, ministrul de Externe, Luminița Odobescu, a declarat că „deocamdată, într-o primă etapă, proiectul este trilateral, dar este deschis, în urma acordurilor părților, și la participarea altor parteneri”.

La misiunile de curățare a Mării Negre de mine vor putea participa nave de deminare, de patrulare, elicoptere, drone pentru depistarea bombelor, din aer, scafandri. Alți aliați din NATO pot oferi și asistență în aceste misiuni.

Turcia va participa la proiectul de deminare cu cele mai multe nave pentru că este partea care deține cele mai multe asemenea capabilități.

România va participa și ea cu nave de deminare, elicoptere, drone, scafandri.

Forțele Navele au cumpărat, în 2023, două nave de deminare din Marea Britanie, iar prima dintre ele a sosit la Constanța în luna decembrie 2023.

A doua navă urmează să sosească în România în cursul acestui an.

Europa Liberă Bulgaria a scris, pe 5 ianuarie 2024, că acordul privind curățarea unor suprafețe ale Mării Negre de mine va avea o valabilitate inițială de trei ani, dar înțelegerea poate fi prelungită.

În partea a doua a anului 2023, mai multe mine fie s-au lovit de nave în circulație, fie au ajuns pe țărmurile românesc și bulgăresc. Ultimul incident cunoscut public a avut loc pe 27 decembrie.

O navă cargo care mergea către un port ucrainean de la Dunăre pentru a încărca cereale a lovit o mină, vaporul a pierdut cursul, iar un incendiu a izbucnit la bord. Două persoane au fost rănite atunci, potrivit agenției Reuters care a citat autorități ucrainene.

Ministrul Apărării de la Ankara a declarat, pe 16 decembrie, că minele au ajuns până în strâmtorile turcești.

„Din cauza războiului Ucraina-Rusia, sunt mine amplasate atât în porturile ucrainene, cât și în cele rusești. Acestea ajung și în strâmtorile noastre din cauza curenților", a explicat Yaşar Güler necesitatea acordului care se parafează acum.

„Navele noastre de deminare vor efectua patrule constante până în punctul în care se termină frontierele maritime ale României”, a adăugat ministrul turc al Apărării.

De la începutul războiului din Ucraina, aproape 90 de mine care pluteau au fost distruse în Marea Neagră, majoritatea de către Forțele Ucrainei. Cinci mine au fost distruse de Forțele Navale Române.

Forțele Navale Române au în responsabilitate 30.000 de km² – ape teritoriale, zona contiguă (n.r. fâşia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanţa de 24 mile marine) și zona economică exclusivă.

Militarii români monitorizează acest spațiu cu 11 nave militare, două elicoptere IAR-330 Puma Naval, șase drone de cercetare maritimă, trei detașamente de scafandri de luptă EOD (specializate în lupta contra dispozitivelor explozive) și Centrul de Date pentru Lupta contra Minelor din subordinea Direcției Hidrografice Maritime.

Acordul privind deminarea în Marea Neagră, vital pentru economia Ucrainei

După ce Rusia a ieșit, în iulie 2023, din acordul „Inițiativa cereale pe Marea Neagră”, a fost obligată să-și regândească strategia de export a cerealelor.

Pentru ca Rusia să nu atace vasele care exportau mărfuri ucrainene, Kievul s-a înțeles cu Bucureștiul, Sofia și Ankara ca vapoarele să circule pe un traseu mai lung, dar mai sigur, adică prin apele celor trei aliați NATO riverani la Marea Neagră.

Luni, 8 ianuarie, viceprim-ministrul ucrainean, Oleksandr Kubrakov, a anunțat că, din luna august 2023 și până la începutul acestei săptămâni, producătorii din țara vecină au exportat pe acest nou culoar maritim, 10 milioane de tone de produse agricole în 24 de țări.

Alte cinci milioane de mărfuri au fost exportate pe aceeași rută.

Vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei a explicat într-un mesaj postat pe X (fostul Twitter) că în cele cinci luni 469 de nave au intrat în porturi de la Marea Neagră pentru încărcarea mărfurilor ucrainene.

Tucia a refuzat accesul în Marea Neagră a unor nave de deminare destinate Ucrainei

Pe 2 ianuarie 2024, Președinția Turciei a anunțat că nu va permite trecerea prin Strâmtorile Bosfor şi Dardanele a celor două nave de deminare donate Ucrainei de Marea Britanie.

Ankara a invocat Convenţia Internațională de la Montreux din 1936, care prevede că are dreptul să nu permită navelor militare ale forțelor combatante să intre în Marea Neagră în vreme de război.

Președinția turcă a explicat că i-a informat pe aliații din NATO în privința deciziei de a nu permite accesul navelor destinate Ucrainei atât timp cât războiul din Ucraina continuă, pentru a preveni o escaladare militară în Marea Neagră.

Turcia este singurul membru NATO care menține legătura atât cu Ucraina, cât și cu Rusia de la începerea invaziei Rusiei în țara vecină.