România de după alegerile anulate: mult zgomot de cătușe, puține explicații pentru ce s-a întâmplat cu adevărat

Dacă ai urmărit în ultimele zece zile televiziunile sau site-urile online de știri din România, e imposibil să nu fi auzit sau citit în mod repetat cuvinte precum „percheziții”, „descinderi”, „audieri”, „rețineri”.

Un element comun al acțiunilor judiciare din ultimele zece zile este legătura pe care acestea o au cu anularea alegerilor din România – dispusă pe 6 decembrie de Curtea Constituțională a României (CCR), printr-o decizie fără precedent.

Fapte care în trecut erau ignorate de procurori – precum manifestările antisemite sau odele aduse legionarilor – au devenit de interes pentru anchetatori, care au deschis pe bandă rulantă dosare pentru a-i percheziționa sau pune sub acuzare pe suspecți.

Au fost vizitați de „mascați” cei care l-ar fi finanțat pe Călin Georgescu – candidatul filorus care a câștigat cu 22,94% (adică 2.120.401 de voturi) turul I al alegerilor prezidențiale, cei care l-au promovat pe social-media sau cei care au simpatii asemănătoare cu ale sale – în special de susținere a mișcării legionare.

Lipsesc din tot acest tablou judiciar răspunsuri la întrebările cine sunt cei care au viciat propriu-zis alegerile din România? Și cum au făcut asta?

Din documentele declasificate de serviciile secrete românești (Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe) și de Ministerul de Interne, știm că „actori statali și nestatali” ar fi fost implicați în această operațiune. Mai știm că, prin intermediul TikTok, candidatul Călin Georgescu ar fi beneficiat de sprijin electoral în mod ilegal.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cerea încă de pe 28 noiembrie organelor de anchetă să „întreprindă de urgență” anchete pentru a răspunde la aceste întrebări.

Urgența s-a concretizat cu o întârziere de o săptămână când, pe 5 decembrie, Parchetul General și DIICOT anunțau că au deschis dosare penale.

De atunci, principala comunicare dinspre anchetatatori înspre public legată de alegeri a fost avalanșa perchezițiilor din dosare de instigare la ură sau antisemitism.

Statul român – prin instituțiile sale – a acționat în aceste ultimele zece zile la fel cum a făcut-o de fiecare dată în ultimii ani atunci când s-a confruntat cu o problemă gravă, spune pentru Europa Liberă Claudiu Tufiș, conferențiar univ. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

„A avut acțiuni care să fie vizibile pentru întreaga populație, să se vadă că statul își face treaba. De aceea vedem percheziții, arestări, toate transmise în mass-media și la televizor. Așa reacționează statul: tratează doar efectul, nu face nimic – cel puțin vizibil – pentru trata cauza reală a acestor probleme”.

Ziua 1 după anularea alegerilor: procurorii descoperă secretul lui Polichinelle

CCR a anulat alegerile prezidențiale pe 6 decembrie. Până la acea dată, presa din România dezvăluise simpatiile lui Călin Georgescu pentru legionari și mareșalul Ion Antonescu: el a afirmat, la un post de televiziune, că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune”, subliniind că nu poate să aibă păreri „faţă de martiri”.

Mai mult, în timpul campaniei electorale, candidatul independent a mers la un interviu acordat ziarului online Gândul alături de Eugen Sechila, liderul mișcării neo-legionare din România.

Întâmplător sau nu, în dimineața zilei de sâmbătă, 7 decembrie, trei dintre cele mai importante instituții judiciare din țară – Parchetul General, Poliția Română și Poliția Capitalei – anunțau că „efectuează șase percheziţii domiciliare, în cadrul a şase dosare penale”.

Cei treziți în acea dimineață de weekend de polițiști și procurori erau acuzați că au postat online „mesaje cu un conţinut intimidant şi ameninţător sau simboluri/însemne fasciste, rasiste ori xenofobe, de natură a incita la ură”.

În aceeași dimineață, separat de cele șase dosare, anchetatorii anunțau alte nouă percheziții care aveau loc în Ilfov, Neamţ, Maramureş, Timiş şi Sălaj în legătură cu comemorarea liderului Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, în 30 noiembrie, la Tâncăbești.

Imagini cu evenimentele de la Tâncăbești au fost publicate de Scena 9 încă de pe 1 decembrie.

Comemorarea lui Zelea Codreanu de pe 30 noiembrie –cu o zi înaintea alegerilor parlamentare– a fost dezvăluită de publicația Scena 9, care a publicat și mai multe fotografii realizate de Andrei Pungovschi în care apăreau zeci de persoane care îl omagiau pe liderul legionar din perioada interbelică.

„Totul se desfășoară sub ochii autorităților, reprezentate de două mașini ale Poliției și o dubă a Jandarmeriei Române”, dezvăluiau jurnaliștii, pe 1 decembrie.

Nu doar că manifestarea legionară de la Tâncăbești fusese „păzită” de autorități, dar altele similare au avut loc și în trecut, încă din 1994.

Simpatizanții s-au adunat de fiecare dată pe 29 sau 30 noiembrie la troiția ridicată în apropierea Capitalei în memoria lui Zelea Codreanu. Au cântat, au purtat însemne legionare și au făcut semnul fascist – cu mâna întinsă în dreptul pieptului.

Nu s-a întâmplat nimic.

Jurnalistul specializat în domeniul justiției Virgil Burlă spune că evenimente precum cel de pe 30 noiembrie 2024 de la Tâncăbești „se transmit live pe Facebook de ani de zile, însă abia în 2024 poliția a deschis mai multe dosare penale pe numele Dianei Șoșoacă (europarlament, lidera partidului S.O.S.) sau a altor participanți care s-au fotografiat în timp ce executau salutul nazist.”

„Dincolo de inactivitatea ofițerilor de poliție sau a procurorilor în anchetarea acestor evenimente ar trebui, poate, să ne uităm la cauzele acestei pasivități, dacă nu cumva mulți dintre cei care ar trebui să aplice legea analizează dosarul penal ghidați de ideologia personală”, spune jurnalistul, care publică investigații din domeniul juridic de 20 de ani.

Tot pe 7 decembrie, la nici 24 de ore de la anularea alegerilor, procurorii descindeau și la casele lui Bogdan Peșchir din Brașov.

E omul nominalizat de Serviciul Român de Informații ca fiind cel care ar fi investit cel puțin un milion de euro pentru promovarea lui Călin Georgescu pe TikTok. Banii ar fi fost dați sub formă de donații unor influenceri care, la rândul lor, îl lăudau pe candidatul filorus.

A fost una dintre cele mai mediatizate știri ale acelei zilei, acoperită de toate televiziunile și platformele de știri. De la Peșchir, anchetatorii au pus sub sechestru criptomonede în valoare de șapte milioane de dolari, însă, după o zi și o noapte de percheziții, l-au lăsat pe tânăr în libertate, fără a lua împotriva sa nicio măsură.

Peșchir, de altfel, a negat că ar fi comis vreo faptă penală când l-a susținut pe Georgescu, inclusiv într-un interviu exclusiv acordat Europei Libere.

Acel weekend era departe de a se fi încheiat, pentru că polițiștii – mai întâi pe surse – au dat informația că 20 de persoane înarmate cu arme de foc și arme albe au fost oprite în trafic în timp ce veneau înspre București pentru a provoca proteste și violențe.

Era tot weekend – duminică, 8 decembrie – și numele liderului acelui grup era prezentat deja în toată presa. Horațiu Potra, lider al mercenarilor români din Congo, ar fi adunat mai mulți soldați care au luptat în Legiunea Străină pentru a veni la București – în ziua votului anulat – pentru a provoca mișcări de protest violente.

Horaţiu Potra, dus în cătușe la instanțe de doi polițiști de la Serviciul de Acțiuni Speciale.

Presa a publicat fotografii ale presupuselor arme descoperite în mașina lui Potra, precum și interceptări primite „pe surse”. În ele s-ar fi arătat cum discuta acesta cu colaboratorii săi pentru a protesta violent și a provoca tulburări și ciocniri la București. S-a vorbit la televiziunile de știri chiar și despre o presupusă listă găsită la Potra, pe care s-ar fi aflat numele unor jurnaliști critici la adresa lui Călin Georgescu. Autenticitatea acestei liste nu a fost confirmată oficial nici astăzi.

Potra a fost încătușat și imaginile cu el escortat de trupele de elită ale Poliției Române au făcut înconjorul presei.

A doua zi, relatările jurnaliștilor s-au mutat în fața casei lui Potra, unde perchezițiile au continuat. Printre informațiile cele mai difuzate: anchetatorii au găsit la domiciliul său două milioane de dolari, pe care Potra nu îi poate justifica.

În cele din urmă, Horațiu Potra a fost plasat sub control judiciar, iar pe 13 decembrie și această măsură preventivă i-a fost ridicată de Tribunalul Prahova.

Potra a negat acuzațiile, iar unul dintre avocații săi a spus despre el că „e un tip foarte discret, lui nu-i place atenţia, nu-i place discuţia publică”.

Instigare la ură

Un alt personaj apropiat de Călin Georgescu care a intrat în contact în această perioadă cu Poliția este Eugen Sechila – cel care, alături de candidatul filorus – s-a întâlnit cu Horațiu Potra la o fermă de cai din apropiere de București.

Sechila a fost și el ridicat de Poliție, pe 12 decembrie, şi dus la Parchetul General, după ce anchetatorii au primit informaţii că el ar fi vrut să părăsească ţara, scrie Agerpres.

Sechila este acuzat că a folosit în public simboluri legionare.

Și Eugen Sechila este un fost luptător în Legiunea Străină. În trecut, el ar fi organizat tabere paramilitare, scrie Hotnews.

Într-un dialog cu Europa Liberă, el a spus că „în taberele pe care le organizez abordăm cu mare atenție chestiunea pericolelor și adicțiilor juvenile, importanța și sensul vocației, legile fundamentale ale vieții, practica rugăciunii și beneficiile implicite.”

Sechila a negat că ar fi neolegionar spunând că „eticheta îmi este aplicată din dorința de a semăna neîncredere, discreditare, defăimare, nu atât asupra mea, cât asupra domnului Călin Georgescu.”

Săptămâna trecută s-a încheiat cu alte percheziții, șapte la număr.

Acestea au fost coordonate de mai multe unităţi de parchet din ţară, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.

Acuzațiile: „comportamente ilegale manifestate pe mai multe platforme online”, ale unor persoane care au publicat mesaje prin care incită la fapte de violenţă precum revoltă prin ieşirea în stradă, omorârea unor persoane publice, aruncarea în aer a unor clădiri publice etc,, informează Ministerul Public.

Tot vineri, pe 13 decembrie, Direcția Națională Anticorupție cerea documente de la Autoritatea Electorală Permanentă. Deși simpla solicitare a unor documente de către procurori este un pas obișnuit în dosarele penale, faptul că acțiunea avut loc în contextul agitat de după anularea alegerilor a transformat-o într-un știre de tip breaking-news.

E aceeași zi în care a apărut și informația, publicată „pe surse”, că mai mulți influenceri care l-ar fi promovat pe Călin Georgescu au fost audiați la Parchetul General. Procurorii ar fi mers și la casa unui om de afaceri din Iași care deține platforma prin intermediul cărora s-au făcut plățile, însă nu l-au găsit acasă. Acesta era în străinătate, potrivit unor informații obținute de Europa Liberă.

De ce acum? Cu ce scop?

Jurnalistul Virgil Burlă amintește că România are de 20 de ani o lege care pedepsește infracțiunile motivate de ură, însă până acum „procurorii nu s-au obosit să o aplice.”

„La două zile după victoria în turul I al prezidențialelor a candidatului extremist Călin Georgescu, Parchetul General a dat un comunicat în care spune că nu poate monitoriza toate rețelele de socializare și că e legat în anchete de o condamnare definitivă a persoanelor al căror cult în prezent este promovat”, spune Burlă.

Cazurile instrumentate în cascadă în ultimele zece zile pot fi privite ca o reacție a statului român după decizia fără precedent de anulare a alegerilor. Și, mai ales, după ce motivele care au fost invocate pentru a se lua această măsură fără precedent au devenit publice.

O reacție insuficientă a statului, crede politologul Claudiu Tufiș, care spune că s-ar fi așteptat ca, după ce serviciile secrete au desecretizat documentele din care reiese că alegerile au fost viciate – urmată de decizia CCR – președintele Klaus Iohannis să fie „mult mai activ și să iasă în spațiu public”.

„În general, ar fi trebuit să existe mult mai multă transparență din partea instituțiilor, pentru că oamenii sunt nelămuriți ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat și niciuna dintre instituțiile statului nu a ieșit să comunice în mod real cu populație și să clarifice toate aceste”, conchide Claudiu Tufiș.

Klaus Iohannis nu a organizat nicio conferință de presă după anularea fără precedent a alegerilor prezidențiale.

Nu doar președintele Iohannis a tăcut, ci și conducătorii principalelor servicii de informații din România care, după declasificarea documentelor din care reiese că Rusia ar fi influențat alegerile din România, nu au mai spus nimic.

Nicio conferință de presă, niciun mesaj transmis pe rețelele sociale, niciun comunicat.

Iar liderii politici au fost mai degrabă preocupați de negocierile pentru formarea viitorului Guvern. Au făcut calcule privind configurația viitorului Parlament, au negociat între ei împărțierea ministerelor sau cum ar trebui să arate viitorul Parlament.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.