Polonia a căzut din categoria democrațiilor consolidate și este catalogată de Freedom House drept o democrație semi-consolidată. În același timp, Ungaria Serbia și Muntenegru sunt catalogate drept regimuri hibride / de tranziție, complet în afara definiției de democrație.
Președintele Freedom House, Michael J. Abramowitz, consideră că pandemia provocată de noul coronavirus poate fi „un punct de inflexiune după care lucrurile pot deveni mult mai rele sau democrații pot renaște”. „Sperăm ca această experiență să ilustreze importanța unei guvernări transparente și să catalizeze noi cereri de schimbare”, adaugă Abramowitz în comunicatul care însoțește raportul.
Raportul ia în considerare 29 de țări din Europa Centrală și de Est. Dintre acestea, 10 sunt considerate democrații, 10 regimuri hibride și 9 regimuri autoritare.
La capitolul stat de drept, șase state înregistrează un declin: Cehia, Georgia, Letonia, Muntenegru, Polonia și Slovacia.
În Republica Moldova, arată raportul, deși coaliția proeuropeană s-a destrămat, frontul unit a demonstrat o reducere a influenței informale a oligarhilor moldoveni și ameliorări la capitole precum combaterea corupției și guvernare democratică.
ROMÂNIA
România este catalogată, în document, drept o democrație semi-consolidată, în aceeași categorie cu Bulgaria, Croația și Polonia.
Pe o scară de la 1 la 7 (unde 7 este nota cea mai bună), România are următorul scor pe fiecare indicator luat în calcul:
- Guvernare națională democratică: 4
- Procesul electoral: 5
- Societate civilă: 5,5
- Presă independentă: 3,75
- Guvernare locală democratică: 4,5
- Independența justiției: 4,25
- Corupție: 4
Cu un scor mediu de 4,43, România are o tendință staționară în categoria statelor semi-democratice. Cel mai bun scor al României în raportul Nations in Transit a fost în anul 2017, cu 4,61. În 2010, scorul României era de 4,54.
Raportul Freedom House amintește cum, în România sau alte state precum Polonia și Ungaria, procesul legislativ și participarea opoziției au fost batjocorite prin adoptarea de amendamente fără consultări sau ordonanțe de urgență date în toiul nopții.
Menționat este și abuzul de ordonanțe de urgență folosit de fosta guvernare PSD sau momentul în care, confruntat cu moțiune de cenzură, executivul Dăncilă a făcut presiuni la adresa TAROM să întârzie zboruri interne pentru ca parlamentarii opoziției să nu poată vota.
CE ÎNSEAMNĂ DATELE CU PRIVIRE LA ROMÂNIA?
Din 2017, de la scorul maxim obținut de România, până astăzi, „scăderea [de la 4,61 la 4,43, n.r.] poate părea mică, în cazul țării noastre, dar este totuși semnificativă”, explică pentru Europa Liberă Cristina Guseth, directorul Freedom House România.
Pe indicatorii României, „observăm o înrăutățire la Guvernarea Locală, dată de lanțurile de corupție care acaparează resursele și numirile în funcții de decizie”, afirmă Guseth.
În același timp, un alt indicator în scădere este Independența Justiției. „Iar această tendință se va manifesta și în anii următori. Tot ce s-a întâmplat în România de la OUG13 încoace a slăbit statutul procurorilor”, subliniază directorul Freedom House România.
Guseth alege cazul Țăndărei drept exemplu grăitor. „În condițiile în care România este una dintre primele țări sursă din Europa la traficul de persoane, a încheia dosarul Țăndărei cu achitare prin prescriere înseamnă că 10 ani de zile cât a durat procesul s-a jucat această carte a prescrierii voit”.
Cea mai mică notă a României este cea de la indicatorul Independența Presei. Pentru Cristina Guseth, care, prin Freedom House România, coordonează și o rețea de promovare a presei locale din România, nu este o surpriză.
„La nivel central, presa este, în mare parte, controlată de oameni cu probleme în justiție. De altfel, întreaga luptă împotriva justiției s-a întâmplat și din cauza intereselor de natură juridică a acestor persoane”, spune Guseth.
„Iar la nivel local, în județe controlate de baroni puternici, situația e la fel. De altfel, sunt județe în România unde nu se poate găsi presă independentă de puterea locală. În democrațiile consolidate, deservirea interesului public local prin presă este foarte importantă”, adaugă Cristina Guseth.
„Când o țară ajunge în situația în care jurnaliști sunt filați, este un semnal puternic pentru starea independenței presei. Iar cazul semnalat de Europa Liberă pentru presa centrală se repetă foarte des în cea locală, filaje sunt mult mai dese în local”, afirmă directorul Freedom House România.
ALTE REZULTATE IMPORTANTE
- Din 2005 încoace, scorul mediu în întreaga regiune a fost în declin continuu.
- Dar ritmul de scădere este încetinit, iar 2020 ar putea fi un moment de turnură: 9 state și-au ameliorat scorul, un număr aproape dublu față de țările cu progrese din raportul 2019.
- Ungaria a înregistrat cea mai dramatică scădere din istoria acestui indicator al Freedom House. În ultimul deceniu, scăderea Ungariei a fost de opt ori mai mare decât media regiunii.
- Cu o scădere continuă de cinci ani, Serbia a părăsit categoria democrațiilor, alături de Muntenegru, care reușise să se mențină în acest grup timp de 10 ani.
- Singura țară din Balcani care are o creștere constantă în ultimii cinci ani este Kosovo.
- Armenia are cea mai mare ameliorare înregistrată vreodată într-o perioadă de doar doi ani.
- Iar Ucraina are progrese, e drept mai mici, dar transferul pașnic de putere după alegerile prezidențiale este un semnal pozitiv.