România nu-și permite să construiască un muzeu Nadia Comăneci și să renoveze sala de gimnastică care îi poartă numele

În lumea sportului, în această perioadă este agitație. Se fac bagajele pentru Jocurile Olimpice de la Paris, care încep pe 26 iulie. E competiția la care visează să ajungă orice sportiv de performanță.

Pentru gimnastica românească – sportul care a adus României cele mai multe medalii olimpice – emoțiile sunt mult mai mari decât de obicei.

Componentele actualului lotului feminin de gimnastică participă la primele lor Jocuri Olimpice, după ce s-au calificat, cu echipa, după o pauză olimpică de 12 ani.

Echipa României este printre cele mai tinere dintre cele participante, cu o medie de vârstă de 17 ani, și are, în premieră la o olimpiadă, antrenor principal din străinătate.

Cu câteva săptămâni înainte de plecarea la Paris, gimnastele au primit la Complexul Sportiv Izvorani de lângă București un oaspete aparte – multipla campioană europeană, mondială și olimpică a României, Nadia Comăneci.

Ana Maria Bărbosu, Sabrina Maneca Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă şi Andreea Preda vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Paris.

În vârstă de 62 de ani, Nadia Comăneci vine de obicei în România pentru a încuraja gimnastele românce înainte de fiecare competiție mare.

Niciuna nu se născuse încă în 1976, când Nadia câștiga, la Jocurile Olimpice de la Montreal, din Canada, primul 10 din istoria gimnasticii olimpice. Nadia Comăneci avea atunci 15 ani neîmpliniți.

La Centrul Olimpic de la Izvorani, pe 12 iunie, Nadia Comăneci le-a spus gimnastelor să nu tragă cu ochiul la exercițiile adversarelor, să-și pună în geanta de Olimpiadă ceva personal, de acasă, și să se bucure de experiența unui concurs fabulos.

Iar dacă nu vor câștiga medalii, să-și aducă aminte că foarte puțini oameni din lume au ajuns atât de sus ca ele.

12 iunie 2024, Nadia Comăneci și lotul olimpic de gimnastică al României, la Izvorani, la Complexul Olimpic Sydney.

Sala în care a început Nadia gimnastica, fără reparații capitale de decenii

Nadia Comăneci era la grădiniță, la Onești, când a început să practice gimnastica și a fost descoperită de antrenorul Marcel Duncan.

Clubul sportiv din oraș se numea atunci „Asociația Sportivă Flacăra”.

Era 1966. Cu numai un an înainte, autoritățile comuniste de stat schimbaseră numele Oneștiului în Gheorghe-Gheorghiu-Dej, după cel care fusese până în martie 1965, secretarul Partidului Comunist.

Liderii politici hotărâseră să facă un mare combinat chimic în mica urbe din județul Bacău, așa că inginerii și muncitorii veneau în oraș din toată țara.

Printre cei proaspăt veniți în oraș, erau și doi profesori de sport, viitorii antrenori ai Nadiei Comăneci: soții Béla și Martha Károlyi.

Prima sală de sport construită la Onești a fost cea de atletică grea (lupte), iar apoi, la finalul anilor 60, s-a terminat de făcut și sala de gimnastică.

Astăzi, ambele săli au nevoie de reparații capitale, spune președinta Clubului Sportiv Onești, Ingrid Istrate. Sălile nu au fost consolidate niciodată în aproape 50 de ani. În sala de lupte plouă, așa încât clubul a pus burlane pe interior pentru ca apa să nu cadă direct pe sportivi.

În sala de lupte Vasile Pușcașu de la CSM Onești, au fost montate burlane și pe interior.

Instalațiile sanitare au vechimea sălii, mai spune președinta clubului.

De asemenea, este nevoie de instalații noi de încălzire, ventilație, precum și de alte geamuri.

În spatele sălii de gimnastică, sunt cazați sportivii, printre care componentele lotului olimpic de junioare la gimnastică. Fetele stau câte trei în cameră, iar în cei nici 12 metri pătrați nu există birou, deși fetele locuiesc la club tot anul.

Sunt doar câteva probleme pentru care președinta CSM Onești, Ingrid Istrate, și șefa Federației Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, au făcut încă de anul trecut un plan de renovare a bazei CSM Onești și de construire a unui muzeu, pentru care încă nu au fonduri.

Amândouă spun că deseori, la Onești, vin turiști străini, mai ales americani, care cer să vadă muzeul Nadiei Comăneci. Doar că acesta nu există.

Ingrid Istrate, președinta CMS Onești, povestește că Nadia Comăneci i-a dat bani din contul personal ca să susțină activitatea clubului sportiv al statului.

Ingrid Istrate povestește că, în schimbul a 10 dolari de persoană, le arată vizitatorilor străini sala în care s-a pregătit Nadia Comăneci pentru performanțele care au făcut din România o țară cunoscută pe toată planeta.

Cele două șefe din gimnastică se gândesc deja la 2026 – când se vor împlini 50 de ani de la succesul Nadiei Comăneci de la Montreal, iar la Onești, jurnaliști din toată lumea vor veni să vadă cum o onorează România pe gimnastă.

Ingrid Istrate povestește că Nadia ajută permanent și acum gimnastica românească, deși este plecată din țară din 1989 – ea a fugit din România cu o lună înainte de căderea comunismului.

Într-un interviu acordat Europei Libere, Nadia Comăneci a mărturisit că va continua să ajute gimnastica românească.

De ce? De ce trimite mereu în România, din Statele Unite, unde locuiește din 1989, materiale și costume de concurs micilor gimnaste, de ce rămâne ambasadorul României, de ce se zbate ca gimnastica să aibă fondurile necesare?

„Pentru că îmi pasă!”, răspunde ferm Nadia Comăneci.

Nadia Comăneci a povestit pentru Europa Liberă de ce susține în continuare gimnastica românească și crede că ar trebui făcut pentru dezvoltarea sportului autohton.

Președinta CSM Onești, Ingrid Istrate: „Noi nu i-am dat Nadiei nici 20 la sută din ce ne-a dat ea”

Peste doi ani, în 2026, vor fi 50 de ani de când Nadia Comăneci a devenit prima campioană olimpică la gimnastică care a primit nota 10.

Primul 10, la Olimpiada din 1976, l-a obținut la paralele. Și pentru că nici Federația Internațională și nici arbitrele nu se așteptau atunci ca vreo gimnastă să concureze perfect, tabela nu a putut afișa atunci nota 10. A afișat în schimb, nota 1.

A fost momentul în care Nadia Comăneci a devenit un star mondial.

La Olimpiada de la Montreal, Canada, din 1976, Nadia Comăneci, care avea 14 ani, a obținut primul 10 la gimnastică din istoria Jocurilor Olimpice.

Și așa a rămas până astăzi. Iar cei care ajung la Onești vor să vadă locul unde s-a antrenat.

Reprezentanții clubului le arată sala de gimnastică, în care o poză a Nadiei veghează de pe unul dintre pereți. Pe cel opus este un mozaic din mii de bucățele de piatră de râu care-i reprezintă pe Nadia Comăneci, pe gimnastul Dan Grecu și pe alți sportivi care au cucerit medalii pentru România.

Legenda spune că Elena Ceaușescu ar fi vrut ca pe perete să fie imaginea ei, și nu a Nadiei.

Dintre autoritățile care au condus și conduc sportul și țara din 1989, nimeni nu a construit nimic care să amintească de performanțele Nadiei Comăneci și de faima adusă României. Cu excepția unei noi săli de sport în Onești, construită acum câțiva ani și închisă între timp din cauza problemelor majore, povestește președinta CSM Onești.

Fotografia Nadiei Comăneci este pe peretele sălii de gimnastică de la CSM Onești. Mai 2024.

Liceul sportiv din Onești, care și el poartă tot numele legendei gimnasticii, n-a fost renovat niciodată în ultimii 30 de ani și nu are nici măcar un teren de sport al său. Prin acoperișul unității de învățământ plouă, iar de pe ziduri cade tencuiala.

Ingrid Istrate povestește, că de peste 20 de ani, viața ei e legată de locul în care Nadia Comăneci a învățat, progresat și performat în gimnastică. Ea a lucrat inițial, la Liceul Sportiv „Nadia Comăneci” din Onești, iar în 2009 a devenit președinta CSM Onești.

Spune că scopul ei este acum salvarea moștenirii lăsate de Nadia Comăneci Oneștiului, înainte ca baza în care s-a pregătit acum jumătate de veac gimnasta să se dărâme ca un castel de nisip.

Mărturisește că i-a fost și încă îi este rușine când vede cum oficialii se lipesc fizic, de Nadia Comăneci, ori de câte ori vine acasă, în România, dar refuză să contribuie la orice ar dovedi că România o respectă pe legenda gimnasticii.

Președinta clubului spune că nu o dată, ea însăși a apelat la ajutorul Nadiei Comăneci:

„Nu apelez decât foarte, foarte greu la ea, când simt că nu mai am eu pârghiile necesare să mă descurc și să termin un an competițional. Într-unul din ani, am sunat-o și atunci mi-a zis: «Uite, dacă nu reușim la minister (n.r. Ministerul Sportului), nu cunoștea conducerea personal, fă-mi un calcul cu ce nevoi au sportivii din baza ta până în decembrie și îți voi trimite eu bani». Vă spun că m-a bușit plânsul”, își aduce aminte Ingrid Istrate.

Apoi, adaugă: „Cred că noi avem o obligație mult mai mare față de ceea ce a dat Nadia României. Consider că este suficient faptul că ne-a dat numele, este suficient că este președinta de onoare a clubului din 2013, deci și-a asociat numele cu performanțele oneștene, și cred că e rândul nostru acum să facem ceva”.

Acest „ceva” înseamnă pentru Ingrid Istrate – care este și secretar al Federației de Gimnastică, dar și pentru președinta forului, Carmencita Constantin – câștigarea unei curse contracronometru: să găsească urgent banii necesari refacerii clubului din Onești.

Anul trecut, un sponsor privat a făcut studiul de fezabilitate pentru consolidarea și extinderea sălilor de sport de la CSM Onești, precum și pentru construirea unui Muzeu Nadia Comăneci. Toate acestea ar costa 20 de milioane de euro.

Președinta Federației de Gimnastică spune că, de anul trecut, nu a reușit să convingă nicio instituție de stat să finanțeze proiectul de la Onești, iar studiul de fezabilitate mai are valabilitate doar un an.

Istoricul Stejărel Olaru, autor al cărții „Nadia și Securitatea”, tradusă deja în șase limbi, spune în reportajul Europei Libere că România îi este datoare celei mai cunoscute gimnaste din lume nu doar pentru faima bună adusă țării.

Istoricul și scriitorul Stejărel Olaru a publicat cartea „Nadia și Securitatea”, tradusă deja în șase limbi.

„Regimul comunist a încercat și a reușit să profite din plin de pe urma Nadiei Comăneci, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere politic.

„Dacă vorbim din punct de vedere financiar, e foarte simplu să luăm premiile în bani câștigate de Nadia și de echipa de gimnastică feminine din acea perioadă. Sumele de bani câștigate astfel nu ajungeau în buzunarele sportivelor sau ale antrenorilor, ci în conturile statului român [...]. Este adevărat, trebuie să recunoaștem și să spunem acest lucru: regimul comunist a investit în infrastructura sportivă, atât în cea umană, cât și în cea fizică”, povestește istoricul Stejărel Olaru.

Autorul cărții „Nadia și Securitatea” mai spune că gimnasta ajunsese mai faimoasă chiar decât președintele României comuniste, Nicolae Ceaușescu.

„Nadia, mijlocul anilor 70, ajunsese să aibă o notorietate mai mare decât cea a lui Nicolae Ceaușescu. Acesta din urmă se afla într-o goană permanentă pentru a obține notorietatea în plan internațional, în timp ce Nadia o obținea fără să și-o dorească. În plus, Nadia mai avea ceva față de Nicolae Ceaușescu: avea parte de stimă, admirație și dragoste sincere din partea publicului internațional. Toate acestea le-a obținut fără să și le dorească, muncind pur și simplu ”, completează istoricul Stejărel Olaru.”

Europa Liberă a cerut Agenției Naționale pentru Sport un punct de vedere referitor la starea bazelor sportive și la strategia pentru sport. Președinta Agenției, Elisabeta Lipă, nu a avut timp pentru a ne acorda un interviu. De asemenea, Adrian Jilcu, care era viceprimar la Onești în momentul filmării (mai 2024) și este acum primar al orașului, nu a dorit să discute cu reporterii noștri. Compania Națională de Investiții, care se ocupă de proiectele publice, ne-a transmis că, din cauza restricțiilor bugetare impuse de guvern, nu poate finanța lucrările de la Onești.

Interviul intergral acordat de Nadia Comăneci pentru Europa Liberă România va fi publicat înaintea începerii Jocurilor Olimpice de la Paris.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.