Ce s-a decis la Bruxelles în privința migrației ilegale. O temă care ține România departe de Schengen

Comisia Europeană va mobiliza fonduri substanțiale pentru a fortifica granițele externe ale Uniunii Europene conform unei declarații adoptate vinerea trecută.

Întâlnirea a avut loc în contextul unui nou raport european publicat la finalul anului trecut care arată că, în 2022, cererile de azil pe ruta Mediteranei și a Balcanilor de Vest s-au dublat aproape. Au crescut cu 200 de mii față de 2021, ajungând la un număr de 480 de mii.

Comisia s-a angajat prin această declarație să investească mai mult în infrastructura terestră și aeriană de supraveghere a granițelor Uniunii Europene.

Pablo Zapata: Zidurile și gardurile de la granițe nu îi vor descuraja pe migranți

Reprezentantul Agenției pentru Refugiați a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în România consideră că Uniunea Europeană trebuie să gestioneze mai bine responsabilitatea față de refugiații care caută protecție în statele membre, mai ales în contextul în care schimbările climatice și conflictele pun viața oamenilor în pericol din ce în ce mai mult.

„Amploarea și complexitatea provocărilor cu care ne confruntăm necesită ca Europa să facă mai mult pentru a împărți responsabilitatea cu statele care găzduiesc refugiați în Europa, dar și în afara acesteia, în special cu țările cu venituri mici și mijlocii,” a declarat Pablo Zapata, pentru Europa Liberă.

Regulamentul de la Dublin aplicat de statele membre ale UE obligă refugiații, cu câteva excepții, să aplice pentru azil în prima țară membră în care ajung, ceea ce pune multă presiune pe state frontaliere precum Italia, Grecia și Spania.

Declarația Universală a Drepturilor Omului cât și Carta Drepturilor Fundamentale ale UE recunosc dreptul la azil ca fiind unul fundamental.

„Persoanele care fug din calea războiului și a persecuției si au nevoie de protecție, ar trebui să aibă acces neîngrădit la azil, în conformitate cu obligațiile internaționale. Atunci când statele introduc măsuri pentru a aborda migrația neregulamentară, trebuie să o facă într-un mod care să fie în concordanță cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional”, a explicat Pablo Zapata.

Reprezentantul ONU consideră că zidurile și gardurile construite la graniță nu îi vor descuraja semnificativ pe cei care nu mai au alte opțiuni și fug de război și persecuție.

„Acestea riscă să contribuie la creșterea suferinței persoanelor care au nevoie de protecție internațională, determinându-le să ia în considerare alte rute, adesea mai periculoase.”, spune Zapata.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Frontex, a fost acuzată de mai multe ori pentru că a respins violent și a împins înapoi migranți care încercau să treacă granița pentru a cere azil. Aceste tehnici ilegale au dus la moartea a cel puțin 2000 de oameni în 2021.

În urma izbucnirii războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a primit peste 8 milioane de refugiați ucrainieni.

„Europa a demonstrat într-adevăr capacitatea de a mobiliza voința politică și de a acționa cu curaj în interesul refugiaților. Agenția ONU pentru refugiați a salutat activarea Directivei privind protecția temporară de anul trecut, pentru a asigura protecția refugiaților din Ucraina”, a mai spus Zapata.

Chiar dacă cererile de azil venite pe calea Mediterană sau a Balcanilor de Vest au crescut după doi ani de restricții cauzate de pandemie, Pablo Zapata spune că acest număr rămâne „controlabil”.

Ce efecte are politica migrației asupra aderării la Schengen?

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a amenințat înainte de întâlnire că va bloca declarația, dacă aceasta nu propune măsuri concrete pentru a opri migrația ilegală în Uniunea Europeană.

Motivul migrației ilegale a fost invocat de cancelar pentru a motiva veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei în zona Schengen în decembrie anul trecut, deși conform raportului Uniunii Europene, majoritatea trecerilor iregulare se fac pe Marea Mediterană, în Italia și Malta, și doar 3% din migranții ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest au intrat în spațiul Schengen prin România, conform ministrului de interne Lucian Bode.

Nehammer s-a arătat mulțumit de declarația Comisiei și a declarat pentru televiziunea publică austriacă ORF că protecția frontierei Uniunii Europene este o prioritate care trebuie adresată înainte de a se putea discuta despre aderarea României și Bulgariei în zona Schengen.

Cancelarul a spus la începutul lunii că va pune presiune asupra Uniunii Europene pentru a investi 2 miliarde de euro pentru fortificarea graniței dintre Bulgaria și Turcia.

Prin urmare, Ursula Von der Leyen a declarat deputaților europeni că Uniunea Europeană ar putea furniza drone și infrastructură radar pentru a îmbunătăți capacitatea de supraveghere a frontierei.