România are alocate fonduri structurale și pentru investiții de 30,8 miliarde de euro, prin intemediul a opt programe, pentru exercițiul financiar 2014-2020. Potrivit statisticilor europene, acest lucru ar însemna aproape 1.550 de euro pentru fiecare român. Cu aproape un an înainte de încheierea acestui exercițiu financiar, România a reușit să absoarbă doar o treime din fondurile europene dedicate investițiilor, adică doar 9,8 miliarde de euro. O mare parte dintre aceste proiecte sunt însă cele neterminate din exercițiul financiar anterior și care au fost prelungite pentru a se evita pierderea banilor, atrage atenția fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
Rata absorbției pe care o înregistrează România este sub media europeană, care se situează în jurul valorii de 35%. Cu toate acestea fondurile structurale și de investiții (FESI), obținute în urma depunerii unor proiecte, sunt importante deoarece sunt considerate un indicator relevant pentru evaluarea performanței unui guvern.
În plus, pe lângă aceste fonduri, România mai primește, tot ca fonduri nerambursabile, și subvenții pentru agricultură – adică 6,8 miliarde de euro până acum, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene. Pentru acești bani însă nu este necesară depunerea unui proiect pentru că sumele sunt alocate de la Bruxelles către fermierii români.
În cadrul fondurilor structurale, programul cu cea mai are alocare este cel pentru infrastructura mare, care potrivit celor mai recente date de la Ministerul Fondurilor Europene (MEF), se ridică la 9,2 miliarde de euro, dar are un grad de absorbție de doar 26%.
„Singurele mari proiecte de infrastructură mare din toată țara care sunt depuse în acest moment sunt două mari și late : metroul spre Otopeni pe care l-am trimis noi (guvernarea Cioloș, n.r.) la Comisie în 2016 și podul de la Brăila-Galați. Atât. În rest, România, ca stat, nu a fost în stare să mai aibă proiecte mari de infrastructură. Mai sunt în Programul Operațional de Infrastructură Mare și proiecte legate de ape uzate, canalizare, dar astea sunt pe alte linii de finanțare. Pe infrastructura rutieră, sunt doar cele două”, a explicat pentru Europa Liberă Cristian Ghinea, europarlamentar USR și fost ministru al Fondurilor Europene în guvernarea Cioloș.
Cu o alocare de 6,8 miliarde de euro, programul Operaţional Regional din care se finanţează micile afaceri și unele proiecte locale, nu stă mai bine, sumele atrase fiind de circa 1,5 miliarde de euro.
De asemenea, prin programul Capital Uman a fost absorbit doar un miliard de euro din totalul de 4,3 miliarde de euro.
Programul cu cel mai mare grad de absorbție este cel al asistenței tehnice, care are ca scop asigurarea unui proces de implementare „eficientă şi eficace” a FESI, – aproape 50%. Valoarea totală a programului este considerabil mai mică față de celelalte – doar 252 de milioane de euro.
O linie clară în ceea ce privește absorbția fondurilor europene se va trage însă abia în 2023, la trei ani după încheierea efectivă a exercițiului financiar, atunci când vor fi decontate și ultimele facturi de către Bruxelles.
Fostul ministru atrage însă atenția că nu neapărat cifrele sunt importante ci ceea ce se află în spatele lor: „Această cifră aparent doar puțin sub media europeană ascunde niște dezastre îngrozitoare”.
El argumentează că o parte din sumele alocate și care intră acum sub umbrela absorbției de 32% sunt, de fapt, așa-numitele proiecte fazate, adică proiectele neterminate în exercițiului bugetar anterior (2007-2013) care au reușit să fie prelungite pentru a se evita rambursarea banilor.
„Practic vin bani pentru că nu am reușit să terminăm proiecte în exercițiul financiar anterior. Cert este că ar fi trebuit să folosim cei 2-3 ani (după 2017, când s-au terminat de plătit ultimele facturi pentru perioada 2007-2013) pentru a dezvolta noi proiecte și de aici o să vină o gaură imensă, se termină fazatele și nu avem proiecte noi”, explică Cristian Ghinea.
Viitorul cabinet Orban va avea dificultăți în gestionarea absorbției fondurilor europene, ca urmare a „moștenirii” lăsate de guvernarea PSD, mai atrage atenția Cristian Ghinea. El amintește că unele proiecte atribuite prin controversatul program național de dezvoltare rurală (PNDL), fondul guvernamental înființat de Liviu Dragnea dedicat primarilor social-democrați, au fost trimise la Comisia Europeană pentru decontare.
Bruxellesul ar fi refuzat însă cererea guvernului Dăncilă care ar fi vrut să recupereze prin acest mecanism aproape 1,8 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro), potrivit unor surse citate de G4Media.
„Și dacă România nu va încasa acești bani, ei rămân la deficitul bugetar”, mai punctează fostul ministru al fondurilor europene, subliniind că va fi în sarcina viitorului guvern Orban găsirea unei soluții, căci problemele se vor simți mai acut în 2022-2023, atunci când urmează să se încheie această perioadă financiară.