Economie

Ministru: România nu va avea blackout, ci doar pene de curent. Ca să facă față cererii de energie, statul a pornit centralele pe cărbune

Ca să facă față cererii tot mai mari de energie electrică, autoritățile din domeniu au pornit grupurile de producție pe cărbune.

România face față cu greu cererii tot mai mari de energie - o cerere cauzată de caniculă. Producția internă nu acoperă cererea în aproape niciun moment al zilei, iar importul de energie se face cu prețuri foarte mari. În încercarea de a scădea importurile de energie, autoritățile au pornit capacități de producție pe cărbune.

Cu 10 minute înainte de marea finală a Campionatului European de Fotbal 2024 de duminică, 14 iulie, România a atins maximul de consum al zilei.

Mai exact, un consum instantaneu de 7.476 MW (megawați) - România a avut nevoie de energie de import.

În țară erau produși aproape 6.000 (5.914) de megawatt. Restul, de 1.633 MW au provenit din import (valori instantanee la ora 21:50).

Producția internă venea din:

  • hidrocentrale - 1.984 MW,
  • nuclear - 1.328 MW,
  • cărbune - 1.011 MW,
  • eolian - 205 MW.

(valori instantanee la ora 21:50).

În plus față de energia deja contractată pentru ziua de 14 iulie, în intervalul orar 21:00-22:00, adică în momentul vârfului de sarcină, fuseseră cumpărați de pe piața SPOT 2.770MWh, cu un preț de 2.113 lei/MWh.

Piața de energie

Ce este piața de energie?

  • cadrul organizat în care energia electrică este achiziționată de furnizori de la producători sau de la alți furnizori, pentru revânzare sau consum propriu. Operatorii rețelelor electrice pot cumpăra și ei pentru acoperirea consumului tehnologic propriu.

Cine participă la Piața de energie?

  • Producătorii – Hidroelectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica, producători independenți;
  • Operatorul de transport şi dispecer – Transelectrica;
  • Firmele de distribuție - Enel, CEZ, Electrica etc.;
  • Traderii.

Ce tranzacții se fac pe piața de energie?

  • energie electrică;
  • servicii de sistem tehnologice.

Ce componente are piața de energie?

  • Piața contractelor bilaterale - funcţionează pe baza contractelor de vânzare –cumpărare de energie electrică, pe durată determinată, reglementate (cantităţi şi preţuri stabilite de ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Energie );
  • PZU - Piața pentru Ziua Următoare (piața SPOT) - Aici se tranzacționează surplusul sau deficitul de energie electrică activă. Adică, prin PZU se pun în acord consumul prognozat cu energia contractată. Surplusul sau deficitul de energie electrică activă se poate echilibra prin vânzarea sau cumpărarea acesteia pe PZU.
    În acest moment, aproximativ 35% din energia electrică folosită zilnic în România provine din tranzacțiile de pe PZU;
  • Piața de Echilibrare - Transelectrica (operatorul național de transport și distribuție) cumpără și/sau vinde energie electrică de la/către participanții la piață pentru a compensa abaterile de la valorile programate ale producției și consumului de energie electrică. Energia de echilibrare este folosită pentru a acoperi fie un deficit de producție, fie un exces de producție.
  • Piața serviciilor de sistem tehnologice.

O analiză a zilei de 14 iulie, comparând aceeași zi din 2023 și 2024, a făcut și Asociația Energia Inteligentă. La ce concluzii a ajuns?

14 iulie 2024 vs. 14 iulie 2023:

  • consumul de energie electrică a fost mai mare cu 45%;
  • importurile de energie electrică au fost mai mari cu 1.400% ;
  • s-a produs energie pe bază de cărbune, mai mult cu 125%;
  • s-a produs energie pe bază de gaze, mai mult cu 45%;
  • s-a produs energie nucleară, mai mult cu 66% ;
  • s-a produs energie eoliană, mai puțin cu 59%;
  • s-a produs energie hidro, mai puțin cu 5% .

De la începutul valului de caniculă, de pe 10 iulie, au fost doar trei intervale orare în care România a exportat energie - pe 10, 11 și 14 iulie. În rest, a fost vorba doar despre import.

Iar luni, pe 15 iulie, România a fost campioana Uniunii Europene la prețul de achiziție de pe piața SPOT. A reușit să depășească Ungaria și Grecia, care se băteau de ceva timp pe primul loc - preț mediu de achiziție de pe piața SPOT, 207 euro / MWh.

Întrebarea pe care și-o pun autoritățile este dacă riscăm un blackout?

Luni, 15 iulie, a fost ședință de urgență la Ministerul Energiei.

„Nu există un risc asupra echilibrului Sistemului Energetic Național”

După consultările cu specialiștii de la Transelectrica și Dispeceratul Energetic Național și operatorii de distribuție, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a concluzionat că România nu riscă un blackout - întreruperea furnizării energiei electrice pe scară largă. Dar că sunt posibile pene de curent locale.

„Am toată încrederea în specialiștii de la Transelectrica și Dispeceratul Energetic Național, în operatorii de distribuție.

Toți m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului Sistemului Energetic Național sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi.

Pot apărea, repet, pene, din cauza temperaturilor ridicate - anumite probleme strict locale - și sunt convins că le putem rezolva rapid”, a dat asigurări Sebastian Burduja.

Ca să scadă cantitatea de energie importată, foartă scumpă în orele de vârf, autoritățile au luat măsuri, zilele trecute, a mai spus ministrul. Cum? Au pornit grupuri de producție pe cărbune și gaz.

„Mă refer la un grup de la Ișalnița (centrală pe cărbune - n.r.), aproape 250 MW, mă refer la Paroșeni (centrală pe cărbune -n.r.) - aproape 100 MW, mă refer la CET București Sud (centrală pe gaz - n.r.) - 50 MW și căutăm în continuare soluții prin care să creștem producția, mai ales în perioadele din vârful de consum de seară”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Dacă analizăm datele furnizate de Transelectrica, rezultă, însă, că producția pe cărbune a început să crească din mai, iar cea pe gaz din iunie. Datele nu s-au modificat de atunci.

România, la jumătate din capacitatea de producție de energie din 1990

„Din 22.000 de megawați cu care am pornit în etapa post decembristă, am rămas cu jumătate, practic, de producție. Deci statul și-a înjumătățit capacitatea de producție”, a recunoscut ministrul Sebastian Burduja.

Mai exact, statul a închis capacitățile de producție pe cărbune și a început tranziția la energia verde. Dar nu cu viteza care trebuie.

Doar din 2019 și până acum, din sistemul energetic național au dispărut 13 grupuri pe cărbune. Iar în aceiași șase ani, capacitatea de producție verde - hidro, foto, eolian - a rămas aceeași.

Iar în momentele de criză, autoritățile apelează, din nou, la producția pe cărbune.

„Eu aș vrea să-mi explice domnul Burduja de ce securitatea energetică a țării se bazează pe centrale construite în anii '60”, spune Otilia Nuțu, specialistă în domeniu la think thankul Expert Forum.

„Problema nu e că s-au închis capacitățile de producție, ci că nu s-a pus nimic în loc. Și nu se construiește, pentru că nici Transelectrica, nici ministerul nu lasă să crească nimic în afara de ce există. Ministerul se comporta ca acționar în companii care domină 80% din piață”, adaugă ea.

„E inacceptabil să fie așa, o fatalitate - s-au închis capacități și trebuie să le repornim pe cele care mai pot produce fără să crape, pentru că n-avem nimic altceva. Ce faci când ți se strică mașina, te întorci la căruță sau faci rost de o mașină nouă?”

Îți mai recomandăm Sistemul energetic național, în bătaia vântului, în raza soarelui și la mila ploii. România importă masiv energie electrică

Ce planuri are Guvernul?

Ministrul Burduja aduce pe masă din nou proiectele hidrologice care ar putea schimba esențial capacitatea de producție de energie - și vorbește de finalizarea proiectului Tarnița-Lăpuștești, început înainte de 1990 și încă nefinalizat.

„Am spus și săptămâna trecută că trebuie declarat de importanță strategică națională (proiectul Tarnița-Lăpuștești, n.r.), să putem deroga de la orice prevederi - atât cât ni se permite în constrângerile actuale - și să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului”, spune Burduja.

La fel de importante ar fi și următoarele două reactoare de la Cernavodă, pentru care nu există, încă, niciun proiect.

Și ce mai promite ministrul Energiei? Capacități de stocare pentru producția fotovoltaică, mare în afara orelor de vârf, aproape zero când consumul e mare.

„Până la finalul anului, vom avea 100 de megawați stocare în baterii”, susține Burduja.

În prezent, capacitatea de stocare este de circa zece ori mai mică - practic, infimă.

„Până la finalul anului viitor - 500 de megawați stocare în baterii”, adaugă ministrul.

În problema echilibrării sistemului energetic național vine și Marcel Ciolacu, cu o idee nouă: România să cumpere o rețea de distribuție din Republica Moldova.

„Dacă o să ne extindem și în zona Republicii Moldova, ceea ce facem acum – poate cumpărăm [Rețelele Electrice de] Distribuție Nord din Moldova – atunci sistemul [energetic] se va echilibra”, a declarat Marcel Ciolacu.

„Cred că domnului Ciolacu ar trebui să i se explice ce înseamnă echilibrare în SEN (Sistemul Energetic Național - n.r.)”, spune, râzând, Otilia Nuțu, expert în energie. „E ca și când am spune: avem o problemă că nu sunt suficiente TIR-uri. Rezolvăm problema cumpărând mai multe șosele.”

Ministerul Energiei nu a comentat declarația prim-ministrului Ciolacu.

De ce investițiile în energia verde nu se simt în buzunarul consumatorului?

În acest moment, consumatorul final de energie nu simte nimic din zbaterea de pe piețele en gros de energie. Și nici prețurile extrem de mari nu îl ating direct. Pentru că energia electrică e compensată. Inclusiv pentru consumatorii persoane juridice.

Schema de compensare a energiei electrice

Consumatori casnici

  • Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv;
  • Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv;
  • Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh;
  • Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh.

Consumatorii noncasnici

  • Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh;
  • Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale.

Schema de compensare e valabilă până pe 31 martie 2025.

De la 1 aprilie 2025, însă, situația s-ar putea schimba dramatic. Prețul unui MWh s-ar putea dubla, spun furnizorii de energie.

Strategia Guvernul în energie e greșită, crede Otilia Nuțu. Investițiile se fac nu în interesul consumatorului, ci al companiilor din energie deținute de stat.

„Eu cred ca asta e problema fundamentală - neînțelegerea ministerului că nu e acționar la companii de stat, nu e un Fond Proprietatea, ci trebuie să dezvolte un sector energetic competitiv și o piață de energie”, explică ea.

Cod roșu de caniculă prelungit. Doar 4 județe sub cod portocaliu

Începând de sâmbătă, 13 iulie, mai multe județe din țară se află sub o avertizare cod roșu de caniculă - cea mai severă posibilă.

În restul teritoriului, Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu. Anterior, în zilele de dinainte, au fost constant avertizări de căldură galbene sau portocalii.

Iar duminică, ANM a extins avertizarea cod roșu - temperaturile sunt prognozate să ajungă și la 42 de grade Celsius.

Cod roșu de caniculă în aproape toată țara, mai puțin patru județe - Maramureș, Bistrița Năsăud, Harghita și Mureș - care se află sub cod portocaliu, pe 15 și 16 iulie.

Începând de miercuri, zonele aflate sub avertizare cod roşu se restrâng, 11 județe din nordul ţării rămânând sub avertizare cod portocaliu - restul sub cod roșu, potrivit news.ro.

În a doua parte a săptămânii valul de căldură se va restrânge treptat şi va slăbi în intensitate.

Medicii recomandă populaţiei să evite expunerea la soare, îmbrăcămintea de culoare închisă şi deplasările la orele prânzului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.