România – Rusia, expulzări și așteptări. Expert: România e excesiv de prudentă

România a părut extrem de activă în plan diplomatic în ultima perioadă în privința problemelor pe care le ridică Rusia. A organizat Summitul B9, finalizat cu o declarație care spune clar că „acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.”

Anterior, în 23 aprilie, România a organizat reuniunea așa-numitei Trilaterale, soldată cu o declarația în care miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei exprimă îngrijorarea față de activitățile militare din Vecinătatea Estică, „inclusiv pe cele recente din Ucraina și din jurul acesteia” și menționează „provocările mai largi cu care se confruntă Alianța, precum și utilizarea de tactici hibride de către diverși actori statali și non-statali, toate acestea afectând negativ stabilitatea și securitatea regiunii noastre”. La București au fost invitați și miniștrii de externe ai Georgiei și Ucrainei.

Iar trei zile mai târziu, în 26 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că l-a declarat drept persona non-grata pe adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, Alexey Grishaev.

Cu câteva zile înainte, Republica Cehă făcuse apel la o solidaritate europeană a expulzărilor, deoarece a stabilit că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii din 2014, în care au murit doi cetățeni cehi.

România a insistat însă că expulzarea lui Grishaev nu ar avea legătură cu cererea Rusiei. „​Puțin probabil”, spune expertul în spațiul post sovietic, Angela Grămadă, președinte al Organizației „Experts for Security and Global Affairs” (ESGA).

„Cred că a fost o solidarizare chiar dacă nu am declarat-o public. Și a fost o solidarizare nu doar cu Cehia, ci și cu alte state ale căror securitate națională Rusia încearcă să o submineze. A fost oportunitatea, sau doar contextul, de a duce la bun sfârșit poate o decizie care era luată anterior. Faptul că a existat această solidaritate europeană și că existau aceste dovezi pe care autoritățile române le aveau au venit în același timp, iar asta a făcut ca decizia să devină una publică”, spune Angela Grămadă.

Angela Grămadă spune că România este extrem de prudentă în comunicarea pe teme de politică externă.

Dar, spune Angela Grămadă, mai există un posibil motiv pentru care România nu s-a alăturat listei de țări europene care au anunțat expulzări ca urmare a cererii Cehiei: „România are alt fel de a comunica diplomatic. O face discret. Toate comunicate și mesajele transmise în spațiul public nu au niciodată rolul de a induce opiniei publice ideea că suntem un stat sub asediu. Dimpotrivă, există o grijă excesivă a Ministerului de Externe al României de a transmite cât mai discret mesajele de amenințare și provocare care vin din exterior.”

Cazul Grishaev / Iliescu

În 26 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că l-a declarat drept persona non-grata pe teritoriul României pe adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, Alexey Grishaev. Motivul: „acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.”

Convenția de la Viena din 1961, care reglementează funcționarea misiunilor diplomatice, caracterizează strict funcţiile misiunii diplomatice:

• a reprezenta statul acreditant în statul acreditar;
• a ocroti în statul acreditar interesele statului acreditant şi ale cetăţenilor săi, în limitele admise de dreptul internaţional;
• a duce tratative cu guvernul statului acreditar;
• a se informa prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evoluţia evenimentelor din statul acreditar şi de a raporta cu privire la acestea guvernului statului acreditant;
• a promova relaţii de prietenie şi a dezvolta relaţiile economice, culturale şi ştiinţifice între statul acreditant şi statul acreditat;

Or, Alexey Grishaev ar fi desfășurat acțiuni de spionaj, motiv suficient pentru ca prezența lui să nu mai fie de dorit în România. Un alt motiv frecvent al expulzărilor este acela al răspunsului la o acțiune similară. Dat fiind că România a cerut plecarea lui Grishaev, era de așteptat că Rusia să răspundă cu o decizie similară. Iar Rusia l-a declarat persona non grata pe cel care ocupa o funcție similară la Ambasada României în Federaţia Rusă, adjunctul atașatului militar, căpitanul G. Iliescu.

Ce urmează

Angela Grămadă crede că România nu va insista pe amplificarea schimbului de expulzări și va încerca să nu contribuie la amplificarea numeroaselor mesaje pe care Rusia vrea să le promoveze. „Noi preferăm să nu creăm aversiuni, ci să avem o atitudine foarte vigilentă. Anumiți parteneri pot insista ca România să fie mai vocală, dar România merge înainte cu ce a stabilit drept prioritate de politică externă. Poate avem îndoieli în privința statutului pe care ni l-am asumat sau o înțelegere proprie a riscurilor și amenințărilor din regiunea Mării Negre.”

O eventuală viitoare expulzare asumată public drept manifestare a solidarității cu Cehia rămâne sub semnul întrebării. Întrebat despre acest lucru, ministrul de externe, Bogdan Aurescu a spus doar, la Digi 24, că „aceste chestiuni se anunță atunci când se petrec. Noi ne-am manifestat, fără îndoială, solidaritatea cu Cehia. Există în practica diplomatică, în general, un anumit tip de reciprocitate. De exemplu, când declari persona non grata un diplomat te aștepți să existe o reciprocitate de partea cealaltă. Atunci când o anumită proporționalitate este depășită există uneori și reacții în lanț. Vom vedea ce se întâmplă și mai departe”.

Spre deosebire de acest caz, în 2018, România nu a ezitat să expulzeze un diplomat rus din solidaritate. În martie 2018, MAE confirma „declararea de către Federația Rusă persona non grata a unui diplomat român acreditat în Rusia, după o măsură similară adoptată de țara noastră în spirit de solidaritate cu Marea Britanie, în cazul atacului de la Salisbury. MAE reiterează poziția sa de condamnare a oricăror acțiuni care amenință securitatea colectivă și dreptul internațional.”

La acea vreme, după atacul cu neurotoxină asupra fostului agent rus Serghei Skripal, petrecut în Marea Britanie, SUA au expulzat 60 de angajați ai serviciilor secrete ruse, 15 state din UE, inclusiv România, au expulzat diplomați ruși. Rusia a răspuns cu acțiuni similare.

Principalele amenințări și pericole

În privința amenințărilor curente la adresa României în planul politicii externe, Angela Grămadă numește:

• situația din Ucraina, „pentru că niciodată nu vom ști care sunt liniile roșii ale Federației Ruse în ceea ce privește statul vecin și până unde ar putea să ajungă Rusia”.
• modul în care sunt promovate anumite mesaje de dezinformare, campania de subminare a valorilor euro-atlantice
• felul în care pandemia a afectat capacitatea României de a coordona parteneriate economice la nivel regional.

Pentru următoarele luni, în plan regional, al spațiului Estic, Angela Grămadă atrage atenția că ar putea urma încercări ale Rusiei de destabilizare a situației interne din țările în care au loc anul acesta alegeri anticipate: Republica Moldova (iulie), Armenia (iunie), iar în toamnă în Georgia. „Toate sunt țări în care Federația Rusă are propriile interese și mă aștept la momente în care Moscova va încerca să folosească anumiți actori politici pentru a promova aceste interese.”

România / Ucraina

În privința Ucrainei, România se înscrie fără echivoc în linia UE și SUA. Miercuri, președintele Klaus Iohannis, a discutat telefonic cu cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, „la solicitarea înaltului demnitar ucrainean”, precizează președinția.

Potrivit unui comunicat, „Președintele României a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială, precum și pentru aspirațiile sale europene și euroatlantice. /.../Președintele Klaus Iohannis a acordat un spațiu amplu în convorbirea telefonică problemelor legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, cu accent pe dreptul la educație în limba română, și a subliniat necesitatea soluționării acestora, în cel mai scurt timp, pe calea dialogului."

„Președintele României l-a informat pe omologul ucrainean că țara noastră este pregătită să realizeze în perioada imediat următoare o donație de echipamente medicale și dezinfectanți, respectiv de vaccinuri, pentru a sprijini combaterea activă a pandemiei de COVID-19, o dovadă în plus a potențialului de cooperare bilaterală” mai arată comunicatul.