Rusia, despre refuzul SUA de a-i oferi garanțiile de securitate cerute: „Suntem dispuși să discutăm”

Secretarul american de stat, Antony Blinken, afirmase că răspunsul Washingtonului reflectă politica NATO de a nu le interzice altor state să se alăture Alianței nord-atlantice.

Miercuri seară, Statele Unite și NATO au respins în scris garanțiile de securitate cerute de Moscova. Informația a fost comunicată Kremlinului de ambasadorul SUA la Moscova.

Statele Unite au respins de la început cererea Moscovei de a le interzice Ucrainei și Georgiei să se alăture NATO. Americanii au oferit, în schimb, o „cale diplomatică serioasă” de a ieși din criza iscată la granița dintre Rusia și Ucraina. Într-o postare separată pe Twitter, Blinken și-a reafirmat sprijinul dat Ucrainei în contextul tensiunilor tot mai crescute de la granița cu vecinul ei, Rusia.

„Pe baza a ceea ce au spus colegii noștri, este absolut clar că în privința principalelor categorii evidențiate în propunerile făcute de noi, nu putem spune că gândurile noastre au fost luate în considerare sau că s-a arătat dorința de a lua în calcul preocupările noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Dar nu ne vom grăbi cu evaluările”.

Separat, Lavrov a spus că principala cerere a Rusiei, și anume aceea ca Ucraina să nu adere la NATO, a fost ignorată, dar că va fi posibil ca discuțiile să avanseze pe alte probleme.

„Nu am primit un răspuns pozitiv la întrebarea principală”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, „dar am primit un răspuns, ceea ce ne dă speranța că putem începe o discuție serioasă despre alte probleme secundare”.

Blinken a transmis că va vorbi cu Lavrov în zilele următoare pe tema răspunsului Moscovei. Peskov a precizat joi, însă, că nu există „o înțelegere încă” legată de o nouă întâlnire între cei doi.

Schimbul de replici dintre diplomații ruși și cei americani vine în contextul în care ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a afirmat că numărul trupelor rusești aflate la granița cu Ucraina continuă să crească. Serviciile secrete ucrainene au transmis săptămâna trecută că numărul de militari ruși a ajuns la 127.000. Kuleba a punctat că dacă Moscova intenționează să atace din nou Ucraina, Kievul va riposta.

Miercuri, 26 ianuarie, consilierii liderilor Rusiei, Ucrainei, Franței și Germaniei și-au reafirmat angajamentul de a menține încetarea focului în estul Ucrainei, convenită prin acordurile de la Minsk.

Conflictul din Donbas a început în aprilie 2014, când mai mulți separatiști pro-ruși au luat cu asalt instituțiile publice din regiunile Donețk și Luhansk și au declarat independența acestora față de Ucraina. Conflictul s-a soldat până în prezent cu moartea a 14.000 de oameni, civili și militari.

Deși nu a existat încă niciun progres în discuțiile purtate între aceștia, țările care fac parte din așa-zisul format Normandia au promis să se întâlnească pentru o nouă rundă de discuții în două săptămâni la Berlin.

După anunțul dat de către cele patru țări, Kuleba s-a arătat încrezător și a declarat că acest lucru e un semn că Rusia va păstra calea diplomației, cel puțin pe termen scurt.

O sală de clasă distrusă dintr-o școală din satul Peski, regiunea Donețk, 25 ianuarie 2022. În ultimii 8 ani, separatiștii pro-ruși au purtat un război împotriva armatei Ucrainei, soldat cu moartea a 14.000 de oameni și strămutarea a aroape 1.6 milioane de ucraineni, potrivit datelor furnizate de Organizația Națiunilor Unite.

Tot miercuri, Blinken a vorbit cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, despre criza din Ucraina și despre riscurile economice pe urma unei posibile invazii rusești. În timpul discuțiilor cu omologul său chinez, Blinken a subliniat că este nevoie de o detensionare a situației, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Wang a punctat că ambele părți trebuie să rămână calme în contextul crizei din Ucraina.

„Facem apel la toate părțile să rămână calme și să se abțină de la lucruri ce ar putea tensiona și mai mult criza”, se arată în comunicatul dat de acesta.