Linkuri accesibilitate

SUA și NATO au respins în scris cererile Moscovei privind Europa de Est. Lavrov: Rusia va da răspunsul cuvenit


Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus, miercuri, că Moscova e nemulțumită de răspunsul Occidentului la cererile sale și își rezervă dreptul de a da „răspunsul cuvenit”.
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus, miercuri, că Moscova e nemulțumită de răspunsul Occidentului la cererile sale și își rezervă dreptul de a da „răspunsul cuvenit”.

SUA și NATO au răspuns miercuri seară la așa-numitele garanții de securitate cerute de Moscova pe fondul mobilizării de trupe rusești la granițele Ucrainei.

Ambasadorul SUA la Moscova a transmis Kremlinului răspunsurile scrise ale Washingtonului la un set extins de garanții de securitate pe care Moscova le-a cerut Occidentului, a anunțat miercuri seară Ministerul de Externe al Rusiei.

Rusia, care a pus în alertă întreg Occidentul după ce a mobilizat peste 100.000 de trupe la granița cu Ucraina, a formulat o serie de cereri de securitate la sfârșitul anului trecut, printre care și cea ca Ucraina să nu fie niciodată primită în NATO.

De asemenea, a cerut oprirea expansiunii alianței militare occidentale și revenirea la nivelul dinaintea admiterii țărilor din fostul bloc comunist în alianța nord-atlantică.

Trimisul american a sosit la Ministerul de Externe al Rusiei miercuri seară și a putut fi văzut părăsind clădirea mai târziu în imaginile publicate de agenția de presă RIA, preluată de Reuters. El a stat înăuntru aproximativ 30 de minute.

Acumularea de trupe rusești la granița cu Ucraina din Rusia și Belarus a pus pe jar întreaga lume occidentală care se teme de un nou atac asupra fostei țări sovietice căreia Kremlinul i-a anexat ilegal Penisula Crimeea în martie 2014, iar de atunci întreține un război artificial în zonă soldat cu peste 13.200 de morți.

Moscova neagă că ar avea în intenție să invadeze Ucraina.

Cu toate acestea, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus miercuri, în fața Dumei de Stat că, nemulțumită de reacția Occidentului la cererile Rusiei, aceasta își rezervă dreptul de a da „răspunsul cuvenit”, fără a preciza și sensul sintagmei.

În nenumărate rânduri Rusia s-a referit la „măsurile tehnico-militare” pe care le-ar putea lua dacă nu-i sunt îndeplinite cererile.

SUA nu renunță la politica ușilor deschise, privind lărgirea NATO

Washingtonul a anunțat deja că unele dintre cererile Rusiei sunt de neacceptat.

La câteva ore și secretarul de stat Antony Blinken a confirmat într-o conferință de presă susținută peste Ocean miercuri după-amiază, cu puțin înainte de miezul nopții în Europa, că Statele Unite au înmânat Moscovei răspunsul lor menit să descurajeze o invazie rusă în Ucraina.

Blinken a spus că răspunsul SUA dat Rusiei „stabilește o cale diplomatică serioasă pentru cazul în care ar alege-o”.

El le-a spus reporterilor că se așteaptă să aibă o discuție cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov în zilele următoare, după ce documentul a fost transmis Moscovei.

Documentul este destinat să răspundă preocupărilor pe care Moscova le-a exprimat public și să facă cunoscute domeniile în care SUA au spus că văd potențiale linii de progres cu Rusia: controlul armelor, transparență și stabilitate, a declarat diplomatul american reporterilor acreditați la Departamentul de Stat.

„Documentul include preocupările SUA și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la acțiunile Rusiei, care subminează securitatea, o evaluare principială și pragmatică a preocupărilor pe care Rusia le-a exprimat și propriile noastre propuneri pentru zonele în care am putea găsiți un teren comun", a spus Blinken, citat de CNN.

Nu se știe încă dacă documentul va fi de natură să schimbe cursul discuțiilor dintre Rusia și Occident din ultimele săptămâni.

Oficialii americani au spus că Rusia nu a dat semne de detensionare și au avertizat că o invazie ar putea fi iminentă, dovadă trupele pe care Moscova le acumulează în continuare la granița cu Ucraina.

SUA au spus în mod repetat că principala cerere a președintelui rus Vladimir Putin - ca SUA și NATO să se angajeze să nu admită niciodată Ucraina în alianță - este pur și simplu de neacceptat.

Deși Blinken a refuzat să detalieze conținutul mesajului, el a spus că răspunsul SUA reiterează răspunsul public de până acum al Occidentului de a susține „politica ușilor deschise” a NATO, respingând cererile Moscovei ca NATO să se angajeze că nu va admite niciodată Ucraina.

„Nu există nicio schimbare. Nu va exista nicio schimbare”, a spus Blinken despre sprijinul SUA și NATO pentru politica ușilor deschise către alți noi potențiali membri.

„Există principii de bază pe care ne angajăm să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege propriile aranjamente și alianțe de securitate”, a adăugat el.

Mingea este acum pe terenul Rusiei, a declarat Blinken.

„Propunem aceste idei pentru că au potențialul, dacă sunt negociate cu bună-credință, de a consolida securitatea noastră și a aliaților și a partenerilor noștri, abordând totodată preocupările declarate ale Rusiei prin angajamente reciproce”, a spus Blinken miercuri.

„Suntem deschiși dialogului. Preferăm diplomația și suntem pregătiți să mergem înainte acolo unde există posibilitatea de comunicare, cooperare, dacă Rusia își detensionează agresiunea față de Ucraina, oprește retorica incendiară și abordează discuțiile despre securitatea viitoare în Europa într-un spirit de reciprocitate”, a spus el.

Sunt însă sceptici, inclusiv printre aliați, care spun că documentul, tocmai pentru că nu lasă loc de negociere cu privire la cererile Rusiei, ar putea alimenta îngrijorarea Moscovei pentru a se folosi de răspunsul SUA ca să poată spune că diplomația a eșuat.

„Cred că sunt lucruri importante cu care să lucrăm dacă Rusia vrea să lucreze serios. Și asta depinde de președintele Putin. Vom vedea cum vor răspunde", a spus Blinken.

„Nu este un document formal de negociere”, a explicat el, adăugând că președintele Joe Biden a fost „intim implicat” în răspunsul scris al SUA către Moscova.

„Nu sunt propuneri explicite. Prezintă domeniile și câteva idei despre cum putem împreună să promovăm securitatea colectivă", a spus el.

Blinken a subliniat că răspunsul SUA a fost „pe deplin coordonat cu Ucraina și cu aliații și partenerii noștri europeni”.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat miercuri pentru CNN că răspunsul SUA a fost „strategia corectă”, adăugând că Rusia ar trebui să profite de ocazie pentru a folosi diplomația și pentru „a evita un scenariu negativ”.

„Răspunsul cuprinzător, bine gândit, concret și bine argumentat al Statelor Unite la cererile Rusiei a fost coordonat cu Ucraina și alți parteneri europeni ai Americii”, a confirmat și Podoliak.

Blinken a spus că documentul a fost, de asemenea, transmis Congresului, dar că nu va fi făcut public „pentru că credem că diplomația are cele mai bune șanse de a reuși dacă oferim spațiu pentru discuții confidențiale”.

„Sperăm și ne așteptăm ca Rusia să aibă aceeași părere și să ia în serios propunerea noastră”, a spus Blinken, adăugând că „nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la seriozitatea scopului nostru când vine vorba de diplomație”.

Cu toate acestea, oficialii americani au recunoscut că există o mare posibilitate ca Rusia să publice documentul integral după ce l-a primit.

Ministerul rus de Externe a confirmat că a primit răspunsul.

„Viceministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Alexandr V. Grușko, l-a primit pe ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, la cererea acestuia”, se arată într-un comunicat al ministerului.

NATO cere Rusiei să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Și NATO a trimis miercuri un răspuns scris la solicitările Moscovei, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a adăugat că cere Rusiei,să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova.

Propunerea NATO a fost trimisă „în paralel cu Statele Unite”, a spus el în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles.

Șeful NATO s-a referit la trei domenii principale în care NATO vede „loc de progres”. El a cerut ca Moscova și NATO să-și redeschidă „birourile respective la Moscova și la Bruxelles”.

„De asemenea, ar trebui să folosim pe deplin canalele noastre de comunicații militare existente, pentru a promova transparența și a reduce riscurile”, a spus el. „Și uitați-vă, de asemenea, la crearea unei linii telefonice de urgență pentru civili”, a adăugat el.

Ambasada SUA la Kiev își îndeamnă cetățenii să părăsească Ucraina

„Situația de securitate din Ucraina continuă să fie imprevizibilă din cauza amenințării sporite a acțiunii militare ruse și se poate deteriora fără preaviz”, avertizează Ambasada SUA la Kiev care dă un link cu instrucțiuni despre ceea ce poate și ceea nu poate să facă Departamentul de Stat pentru cetățenii săi într-o situație criză.

Cetățenii americani care doresc să plece din Ucraina au în prezent mai multe opțiuni prin zboruri comerciale de pe toate aeroporturile internaționale ucrainene.

„Dacă aveți dificultăți în asigurarea unui zbor sau aveți nevoie de asistență pentru a vă întoarce în Statele Unite, vă rugăm să contactați KyivACS@state.gov pentru îndrumări”, le transmite ambasada cetățenilor americani.

De asemenea, ambasada rămâne deschisă pentru a putea procesa pașapoartele și certificatele de naștere ale copiilor cetățenilor americani și se oferă să acorde împrumuturi de repatriere cetățenilor americani care nu își pot permite în acest moment să cumpere un bilet comercial către Statele Unite.

„Dacă sunteți cetățean american sau părinte al unui minor cetățean american și vă întârziați plecarea din cauza soțului dvs. care nu este cetățean american, a copilului dvs. minor sau nu aveți un document de călătorie american valabil, vă rugăm să ne contactați la KyivACS@state.gov”, se mai spune în comunicatul ambasadei.

Departamentul solicită tuturor cetățenilor americani din Ucraina să completeze un formular online pentru o mai bună comunicare, care este „foarte important dacă rămâneți în Ucraina.”

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG