Rusia taie gazul. De unde importă România și când pot apărea problemele

România nu are un contract direct cu Gazprom și nici un grad de dependență foarte mare. Astfel că nu se poate vorbi de o situație similară cu a Poloniei (dependență 43%, potrivit Marshall Institute) sau Bulgariei (dependență peste 99%) sancționate de Rusia că refuză să plătească gazul în ruble.

Anual, în România, se consumă între 11 și 12 miliarde de metri cubi de gaz. Transgaz consideră că acest consum s-ar putea majora cu 8 miliarde de metri cubi anual în perioada următoare.

Firme intermediare vând gazul rusesc României, iar plata se face în euro. Importuri se mai fac din Bulgaria și Ungaria, țări conectate la gazoductul TurkStream, care alimentează țările europene cu gaz rusesc. Noua conductă de gaze a fost inaugurată la începutul lui 2020, iar construirea gazoductului a costat aproape 8 miliarde de dolari.

Scopul: o nouă rută pentru gazul rusesc în Europa, care să ocolească Ucraina. Sistarea livrării de gaze către Bulgaria, decisă de Rusia, nu oprește însă tranzitul gazelor pe teritoriul bulgăresc.

Conducta Turkstream traversează Bulgaria, Serbia și Ungaria.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat anunțul Gazprom privind oprirea unilaterală a livrării de gaze către clienții din Europa drept „o încercare a Rusiei de a utiliza gazul ca un instrument de șantaj”.

„Este nejustificat și inacceptabil”, a completat der Leyen, care a precizat că scenariul nu a luat UE prin surprindere.

„Trebuie să impunem un embargo total asupra importurilor de petrol și gaze rusești. Dacă este să se întrerupă gazul, primăvara ar fi bine să se întrerupă furnizarea de gaz pentru că e consumul cel mai mic și ai timp să te pregătești până la iarnă”, a declarat Otilia Nuțu, Expert Forum, pentru Europa Liberă.

Ea atrage atenția că, în urmă cu câțiva ani, importurile României erau de 2%. Problema o reprezintă scăderea producției interne din cauza lipsei de investiții.

De unde cumpără România gaz rusesc

Experții consultați de Europa Liberă susțin că dependența României față de gazul rusesc variază între 20% și 30%. Depinde de sezon, de activitatea marilor operatori economici, dar și de producția internă. Comparativ cu statele vecine, România beneficiază de un statut de semi-independență.

Obiectivul este ca independența energetică să fie realizată în următorii ani, estimarea fiind între 5 și 8 ani.

Gazele rusești ajung în România prin intermediari înregistrați în Cipru sau Elveția. Principalul jucător este Imex Oil Limited, o firmă înregistrată în Cipru, fiind considerată un intermediar al Gazprom. Axpo Bulgaria EAD, firmă cu acționari din Elveția, și DxT International, tot cu legături în țara cantoanelor, sunt alți jucători pe piața de gaz, prin intermediul cărora se fac importuri. O altă firmă este Wintershall (Elveția), susține Dumitru Chisăliță, președinte Asociația Energia Inteligentă.

România importă gaz și din Bulgaria și Ungaria. Chiar dacă oficial dependența față de gazul rusesc este cotată la 10%, prin toate aceste importuri, dependența reală este între 20% și 30%. Gazul este rusesc, fie că vine din Bulgaria, Ungaria sau intermediari, spune Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă.

„Pe 25 aprilie, ultimele date care sunt disponibile, în România au intrat dinspre Bulgaria, circa 0,7 milioane de metri cubi pe zi, prin zona Negru Vodă. România are până la sfârșitul lunii aprilie capacitate rezervată pe Giurgiu, Negru Vodă, Ruse cumulat de 0,88 milioane metri cubi, dar are și capacitate de export cam la același nivel. E posibil ca aceste gaze să nu rămână în România și să plece în Ungaria”, subliniază expertul.

Potrivit datelor din 25 aprilie, din Ungaria am importat 1,3 milioane de metri cubi.

Dumitru Chisăliță, Asocația Energia Inteligentă, susține că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, dependența față de gazul de import a fost de 29% în 2021.

Potrivit unui calcul aproximativ: 10% de la intermediari, 10% din Bulgaria, 10% din Ungaria.

Pe ce resurse mizează România, Guvernul tot caută soluții

Oficialii guvernamentali nu au, până în acest moment, o soluție clară cum se va acoperi deficitul de gaze la iarnă. Se lucrează la identificarea soluțiilor.

„România nu este afectată. În acest moment, consumul de gaze este mult sub capacitatea de producție pe care noi o avem”, susține premierul.

Afirmația este corectă pentru lunile de primăvară, vară și toamnă. Problemele pot începe să apară după luna octombrie – noiembrie, dacă nu sunt găsite la timp variante de rezervă pentru gazul rusesc.

Nicolae Ciucă admite că, în timpul sezonului rece, România este obligată să importe 20% pentru a-și acoperi necesarul.

Primele gaze din Marea Neagră, exploatarea Black Sea Oil&Gas, vor putea fi livrate din a doua jumătate a lui 2022. Oficialii preconizează că producția va fi de 1 miliard de metri cubi pe an, ceea ce înseamnă că anul acesta nu va depăși 400 – 500 milioane de metri cubi. Cantitatea nu acoperă deficitul României.

Preocuparea principală a României va fi, în perioada următoare, cum să acopere golul de gaze pentru iarnă. Producția și capacitatea de stocare nu pot asigura acest lucru, spun experții consultați de Europa Liberă.

Exploatarea perimetrului Deep Neptun se va realiza din 2026 – 2027, în cele mai optimiste condiții. Modificarea legii offshore a fost necesară pentru ca România să permită ridicarea nivelului de investiții. Pe 28 aprilie, Adunarea Generală a Acționarilor Romgaz va aproba tranzacția pentru preluarea participației Exxon Mobile la zăcământul de gaze din Marea Neagră.

O altă variantă care poate ajuta România în anii următori o constituie centralele cu reactoare SMR.

„România va deveni o țară independentă energetic și prin amplasarea primului reactor modular de mici dimensiuni (SMR) din Europa! Compania americană NuScale Power și Societatea Națională Nuclearelectrica din România au convenit să colaboreze în vederea amplasării unei centrale cu reactoare SMR”, anunță ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Construirea centralelor va dura însă, iar beneficiile pot apărea peste mai mulți ani.

Zăcământul de gaze onshore de la Caragele, județul Buzău, reprezintă o altă posibilă sursă pentru România.

„Nouă exploatare, pentru că e una foarte importantă, care se va dezvolta în anii viitori, are undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz. E cea mai importantă descoperire din anii de după Revoluţie, dacă ar fi să discutăm doar din acest punct de vedere, ar asigura doar ea independenţa energetică a ţării noastre doi-trei ani”, afirma Sorin Grindeanu, în calitate de premier, în 2017. Zăcământul a fost evaluat la momentul respectiv la aproape 4 miliarde de dolari.

Premierul Ciucă a afirmat, miercuri, 27 aprilie 2022, că mărirea capacității de extracție a gazelor din județul Buzău se va realiza până în 2024.

România a irosit anii, funcționăm cu sistemul gândit sub Ceaușescu

Chiar dacă România se poate considera privilegiată comparativ cu Bulgaria la independența energetică, sistemul e unul învechi, gândit în perioada comunistă. Noile tehnologii nu au fost implementate, reformele nu au fost făcute la timp, iar soluțiile sunt gândite doar în momentul apariției crizelor. România a pierdut enorm în ultimele decenii.

„Suntem în 2022, operăm un sistem energetic pus în funcțiune prin anii ’70 –’80, asta înseamnă că a fost construit prin anii 60-70, după gândirea anilor 50-60. Asta e inerția proiectelor. Nu prea s-au întâmplat, din păcate, lucruri majore în ultimi 30 de ani în afara de un boom al regenerabilelor”, afirmă Cristian Pârvulescu, directorul programului de energie și sustenabilitate al Institutului Aspen.

Potrivit acestuia, și rețelele de transport al energie au rămas în urma timpurilor și nu s-au dezvoltat. Pentru o soluție viabilă, totul trebuie gândit pentru următorii 30 – 40 de ani, nu ca o soluție de moment, subliniază expertul.

„UE încurajează electrificarea economiilor, încurajarea surselor alternative de energie”, subliniază directorului de la Institutul Aspen.

Cum trecem iarna rămâne marele semn de întrebare

Experții consideră că sunt șanse minime, spre zero, ca România să aibă probleme cu gazele în următoarele șase luni.

„Nu putem înmagazina suficient de multe gaze naturale, astfel încât să reducem semnificativ problemele energetice din iarnă. La iarnă, populația și serviciile esențiale vor primi gaze cât să nu sufere, dar nu putem opri nici industria”, precizează Dumitru Chisăliță.

Otilia Nuțu crede că România trebuie să găsească surse alternative la gazul rusesc. Mizează că Bulgaria va construi interconectorul Grecia – Bulgaria, pe care l-au întârziat mai mulți ani.

„Ar trebui să ne gândim cum reducem cererea de gaz, mai ales a cererii casnice. Toată lumea ar trebui să fie mai preocupată de izolarea locuințelor până la iarnă pentru a reduce costurile. O să vedem la iarnă că unii oameni nu își permit gazul, dar noi îi racordăm”, a spus experta pentru Europa Liberă.

Spre deosebire de România, Polonia a făcut deja pași concreți, crede expertul. A făcut o conductă care să o lege de Danemarca și a început construcția unor terminale de gaze lichefiate. De altfel, oficialii polonezi au anunțat că renunță la contractul cu Gazprom și se vor descurca fără gazul rusesc.

Bulgaria susține că și-a asigurat aprovizionare cu gaze pentru cel puțin o lună.

„Nu se închide o țară când învârt rușii de robinetul de gaz ca să îl închidă. Trebuie să ne hotărâm ce vrem: vrem cu Europa sau cu Putin”, afirmă Otilia Nuțu, Expert Forum.