O operațiune de schimbare a vremii în capitala Chinei ar fi avut loc cu doar câteva ore înainte de eveniment, când mai multe rachete încărcate cu iodură de argint ar fi fost lansate în aer, pe 30 iunie, pentru a stimula căderea ploii în regiunea Beijing-ului.
Tehnica de însămânțare a norilor este simplă. Anumiți nori conțin cantități mari de apă aflată sub pragul de îngheț. Când temperaturile de la nivelul norilor respectivi ajung la -5 grade Celsius, eliberarea particulelor de iodură de argint în nori duce la formarea cristalelor de gheață, creând astfel zăpadă suplimentară în regiunile montane, unde au de regulă loc astfel de experimente.
În China, cercetătorii au spus că ploaia artificială ar fi redus poluarea din aer cu aproape două treimi și ar fi îmbunătățit considerabil calitatea aerului înaintea sărbătorii din iulie 2021.
Potrivit studiului, evenimentul s-ar fi confruntat la momentul respectiv cu provocări nemaiîntâlnite, și anume o creștere excesivă a poluării aerului și un cer acoperit de nori.
Pentru a reduce poluarea de dinaintea sărbătorii, autoritățile ar fi oprit activitățile fabricilor și a altor entități poluante din zonă, deși acest lucru nu ar fi ajutat la disiparea poluării ca urmare a fluxului de aer scăzut.
Anul trecut, Beijing-ul a anunțat că va extinde programul experimental de schimbare a vremii pe o suprafață de 5.5 milioane de kilometri pătrați – de 1.5 ori mai mare decât cea a Indiei. Programul are în vedere inclusiv aplicarea unor tehnologii de suprimare a grindinei pe o suprafață de jumătate de milion de kilometri pătrați.
În perioada 2012-2017, presa de stat din China a anunțat că statul chinez ar fi cheltuit mai bine de 1.3 miliarde de dolari pe tehnologii de schimbare a vremii. Acest lucru ar fi dus la crearea a aproximativ 233.5 miliarde de metri cubi de apă și la reducerea daunelor cauzate de grindină cu aproape 70% față de anii precedenți.
În 2019, oficialii au precizat că scopul unor astfel de practici este de a limita efectele evenimentelor meteorologice extreme.
Îți mai recomandăm „Ne săpăm propriile morminte" | Nu planeta este în primejdie, noi suntem. Ce face România?Cât de veche și eficientă este o asemenea practică
Tehnica de însămânțare a norilor a fost pentru prima dată practicată de către General Electric, o companie americană, în anul 1946. Câteva decenii mai târziu, în timpul războiului din Vietnam, americanii s-ar fi folosit de tehnologie ca parte a „Operațiunii Popeye”, pentru a crea inundații de-a lungul liniilor de aprovizionare ale trupelor comuniste vietnameze dinspre orașul Ho și Min.
În luna noiembrie a acestui an, în Idaho, SUA, o aeronavă a eliberat mai multe capsule de iodură de argint deasupra munților pentru a crește precipitațiile din zonă și a preveni efectele unei secete dure. Idaho Power, o firmă privată, se folosește de aproape două decenii de însămânțarea norilor pentru a-și spori producția de energie hidroelectrică din preajma unor rezervoare de apă.
Aceeași tehnică este folosită inclusiv în statul Wyoming, care se confruntă, de asemenea, cu modificări ale vremii cauzate de schimbările climatice.
Îți mai recomandăm Conferința COP26 | Cât de pregătită e România în fața schimbărilor climatice„Cu siguranță cred că este unul dintre acele lucruri pe care nu le putem ignora, în ceea ce privește atenuarea secetei”, a spus Julie Gondzar, managerul programului de însămânțare a norilor în Wyoming.
Potrivit lui Gondzar, deși practica nu va pune capăt unei secete, aceasta poate duce treptat la creșterea stratului de zăpadă.
China a mai adoptat în trecut o asemenea practică pentru a modifica vremea din apropierea mai multor evenimente naționale importante, precum Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008, când mai mult de 1.000 de capsule încărcate cu iodură de argint ar fi fost lansate înspre cer pentru a preveni ploaia de dinaintea ceremoniei de deschidere. Tehnologia ar fi fost, de asemenea, folosită în timpul unei întâlniri a Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Unele tehnici de modificare a vremii sunt considerate, însă, periculoase. Una dintre ele presupune împrăștierea iodurei de la bordul unor aeronave, fapt ce i-ar forța pe piloții aeronavelor să pătrundă în norii cu potențial de ploaie și care sunt, în marea majoritate a cazurilor, evitați în condiții normale de zbor.
În martie 2021, un avion de dimensiuni mici s-a prăbușit în apropierea unui sat din provincia chineză Jiangxi. Cinci oameni aflați la bordul aeronavei au murit, iar o persoană aflată la sol a fost rănită.
Mai mult, dovezile științifice cu privire la eficiența însămânțării norilor sunt limitate. Oamenii de știință au căzut abia recent de acord cu faptul că tehnica produce o oarecare creștere a ninsorilor de la nivelul anumitor tipuri de nori care se formează de-a lungul pantelor unor munți. China conduce o parte din experimentele sale de modificare a vremii în astfel de regiuni.
În luna august, o echipă de oameni de știință au lansat mai multe drone încărcate cu iodură de argint în Emiratele Arabe Unite pentru a stimula ploaia într-o regiune deșertică ce întâlnește, în medie, zece centimetri de ploaie în fiecare an.
„Ceea ce încercăm să facem este să creăm picături de apă în interiorul norilor suficient de mari încât, atunci când acestea se desprind din nori, să supraviețuiască până la contactul cu suprafața pământului”, a explicat meteorologul și cercetătorul Keri Nicoll pentru CNN în luna mai, înainte de lansarea particulelor de iodură de argint în apropierea Dubaiului.
Până în 2017, mai bine de 50 de țări se foloseau de însămânțarea norilor pentru a modifica vremea. În România, în noiembrie 2021 autoritățile au testat lansarea unor rachete speciale încărcate cu iodură de argint în regiunea Dobrogei.