Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – 35, respectiv 48.
Scorurile pentru România sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Agenția Internațională de Energie avertizează că actualele planuri ale liderilor politici nu vor putea diminua emisiile de carbon decât cu 40% din obiectivul actual – acela de a ajunge la zero emisii nete până în 2050.
Cerințele climatice - realizabile dacă există inițiativă
Coordonatorul departamentului de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, Roxana Bojariu, spune pentru Europa Liberă că eutralitatea climatică până în 2050 este o țintă realizabilă: Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Alături de acestea, potrivit Roxanei Bojariu, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Pe lângă strategia pe termen lung, Uniunea Europeană intenționează să reducă emisiile cu 55% (față de 1990) până în 2030.
Problemele întâmpinate de România în respectarea acestor ținte, spune expertul în climă, sunt cauzate de:
- lipsa inițiativelor;
- subfinanțarea cronică a cercetării;
„E o mare problemă această neglijare a fundamentării științifice cu studii dedicate, când vorbim de politici legate de schimbarea climatică în România. Aici intervine și fragmentarea cercetării în România, pe lângă subfinanțare. Or, științele climei presupun abordări inter- și transdisciplinare. Politicile românești ‘moștenesc’ fundamentarea științifică pe documentele europene, dar e nevoie și de fundamentare științifică din studii speciale pentru România”, atrage atenția Roxana Bojariu.
Schimbarea trebuie să vină atât la nivelul politicilor și legilor de mediu, cât și la nivelul societății. Tocmai de aceea, potrivit reprezentantei Administrației Naționale de Meteorologie, măsurile pentru inițierea și accelerarea transformărilor socio-economice ar fi la fel de importante.
„Se poate întâmpla și să atingi niște ținte, dar cu singurul scop de a bifa niște cifre, fără să ai în vedere ce se întâmplă cu oamenii, cu economia, cu societatea, în general”, a continuat aceasta pentru Europa Liberă.
La momentul de față, 23.90% din energia produsă în România este pe bază de cărbune. Pe primul loc se situează cea hidroelectrică – 33.10%. Acest mix ar permite adaptarea la cerințele verzi, dar lipsa gândirii proactive se resimte, consideră Bankwatch România, o asociație ce monitorizează și previne impactul proiectelor publice și private asupra mediului,.
Potrivit Bankwatch, ținta de 55% pentru reducerea emisiilor până în 2030 nu a fost încă actualizată. „Suntem încă pe target-ul vechi de 43%, iar ministerul Energiei ne-a confirmat că actualizarea va avea loc abia în 2023”, a spus Laura Nazare, coordonatoare a campaniei de tranziție energetică a Bankwatch România.
Industriile poluante, mai lente în tranziția către energia regenerabilă
Potrivit spuselor lui Nazare, la momentul de față există o serie de investiții pe bază de gaze fosile în România, proiecte ce nu fac altceva decât să încetinească atingerea obiectivelor pentru 2030 și 2050.
Printre acestea s-ar afla planul Complexului Energetic Oltenia pentru restructurare, ce prevede continuarea finanțării certificatelor de emisii de carbon (ETS). Comisia Europeană a criticat în 2020 astfel de planuri.
Uniunea Europeană obligă, prin aceste certificate, peste 11.000 de centrale energetice și fabrici să dețină un permis pentru fiecare tonă de CO2 emisă în atmosferă.
O parte din planul CE Oltenia include înlocuirea celor două unități de la termocentrala Ișalnița (aflată în apropiere de Craiova) cu o termocentrală pe gaz de 850MW.
„Noi am criticat acest plan deoarece nu prevedea o tranziție reală de la cărbune. Forma inițială păstra aproximativ jumătate din puterea pe cărbune după 2030, dată la care toate țările europene trebuie să renunțe la acest combustibil pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, explică Dan Dobre, coordonatorul campaniei de tranziție justă.
Comisia Europeană a pornit o investigație în urma planului adoptat de CE Oltenia, dar nu există încă o decizie a acesteia.
Roxana Bojariu este de părere că asemenea întârzieri nu fac altceva decât să amâne și mai mult decarbonizarea economiei, deja inevitabilă.
„Cu cât le vom face mai târziu, cu atât prețul plătit de cetățeni, societate și economia națională va fi mai mare”, a punctat Bojariu pentru Europa Liberă.
Întâlnirea liderilor lumii în Marea Britanie în noiembrie ar urma să se concretizeze într-o serie de anunțuri ce au ca scop mobilizarea omenirii pentru a combate schimbările climatice.
Multe din acestea se așteaptă să fie tehnice, dar printre principalele teme ce vor fi dezbătute se numără:
- accelerarea tranziției către mașini electrice;
- grăbirea procesului de eliminare a energiei produse pe bază de cărbune;
- tăierea unui număr mai mic de arbori;
- protecție civilă prin tehnologii moderne;
