Haosul de pe pieței energiei | Două legi pe care statul întârzie să le aplice

Despre Legea consumatorului vulnerabil, actul normativ care ar trebui să stabilească cine și în ce mod va putea fi ajutat la iarnă pentru a-și plăti facturile la gaz, s-a vorbit în ultimele zile ca despre un element de noutate.

Sintagma „consumator vulnerabil” apare însă încă din 2012 în legislația din România, odată cu adoptarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale, act normativ prin care se stabilea inclusiv calendarul liberalizării pieței energiei și a gazelor.

„Consumatorul vulnerabil” a rămas însă în toți acești ani o simplă sintagmă, fără reglementări explicite privind normele și beneficiarii. Abia anul acesta, în plin proces de dereglementare a pieței – și pe fondul unor scumpiri previzibile -, Guvernul a adoptat un proiect de lege, pe care, în mai, l-a trimis la Senat.

Documentul se află și acum în procedură de legiferare la Camera Deputaților și, potrivit proiectului adoptat de Senat, data stabilită pentru intrarea în vigoare ar fi 1 septembrie 2022.

Cîțu dă vina pe parlamentari

Veștile despre scumpirile masive de pe piața energiei i-au determinat pe politicieni să anunțe noi termene. Premierul Florin Cîțu a declarat marți, la Guvern, la o ședință cu reprezentanții mai multor instituții, că vina aparține parlamentarilor, care ar fi trebuit să organizeze o sesiune extraordinară pentru a vota această lege.

„În primăvară am adoptat această lege și ea stă în Parlament din primăvară. Toată vara am discutat despre prețul la energie. Nimeni, niciun președinte de Senat sau de Cameră a Deputaților nu a venit să spună că face sesiune extraordinară să voteze mai rapid această lege”, a spus Cîțu.

Coleg de partid cu Cîțu, însă adversar în lupta internă pentru șefia PNL, liderul Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a precizat luni că legea ar putea intra în vigoare mai devreme, de la 1 octombrie 2021, pentru ca de la 1 ianuarie să fie acordate și ajutoarele financiare propriu-zis.

Tema nu a fost ratată nici de opoziție care, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a avertizat că „200.000 de români vor rămâne fără căldură” de la 1 septembrie, potrivit „calculelor” PSD.

Anunțul ministrului Energiei

În forma adoptată de Senat, consumatorul vulnerabil este definit ca „persoana singură/familie care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale.”

Același proiect stabilește că venitul mediul lunar până la care se acordă ajutorul de încălzire este de 810 lei de persoană în cazul familiei și 1.445 de lei pentru persoane singure. Pentru a beneficia de ajutor – care nu reprezintă plata integrală a facturii de către stat – potențialii beneficiari trebuie să depună la primărie mai întâi o declarație pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile. Primarii vor decide cine primește ajutorul și cine nu.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat marți că Guvernul va compensa facturile la electricitate pentru românii cu venituri medii sau consum mediu, începând cu 1 noiembrie. Popescu a spus că această compensare nu va fi strict legată de Legea consumatorului vulnerabil și că urmează să se stabilească impactul bugetar al acestor decontări.

„Pe lângă compensarea consumatorilor vulnerabili, vrem să compensăm consumatorii până la venitul mediu sau consumului mediu şi vrem să compensăm în totalitate această iarnă, care începe la 1 noiembrie şi se termină la 31 martie”, a precizat el.

Pentru energia termică – inclusiv factura la gaz, modalitatea va rămâne în continuare dependentă de Legea consumatorului vulnerabil.

O altă problemă: valul de reclamații

Dincolo de incertitudinea privind modul în care statul va contribui sau nu la plata facturilor de la iarnă, consumatorii se mai pot aștepta în perioada următoare și la îngreunarea soluționării litigiilor pe care le-ar putea avea cu furnizorii de electricitate sau gaz.

ANRE – instituția care reglementează relația dintre furnizori și consumatori, a primit după schimbarea contractelor la energie nu mai puțin de 10.000 de sesizări din partea cetățenilor.

„Plângerile pe care le-am primit sunt legate de încălcarea unor reglementări ale noastre, legate de facturare, legate de frecvența facturării, de faptul că nu li se răspunde consumatorilor la timp la solicitările lor”, explică Marius Vladu, director de la ANRE.

Instituția poate sancționa furnizorii dacă aceștia au încălcat normele legale însă nu poate tranșa în mod direct litigiul pe care aceștia îl au cu clientul. Nu îi pot obliga, de exemplu, pe furnizori să achite contravaloarea unei facturi „încărcate”.

Pentru acest lucru, consumatorul ar trebui să apeleze la justiție. O procedură greoaie și costisitoare în România, care nu ar fi necesară dacă țara noastră ar avea o structură care soluționeze aceste litigii. Legislație ar fi - OUG 38/2015, însă nu și entitatea juridică efectivă care să o aplice.

Dumitru Chiseliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă spune că a cerut autorităților, în ultimii ani, în mai multe rânduri, să reglementeze soluționarea litigiilor din energie, însă fără sorți de izbândă.

„Dincolo de a alege un furnizor sau altul, mai ales după o astfel de conversie de pe o piață centralizată pe o piață liberă, în mod normal apare problema litigiilor. Litigii care, în momentul de față, nu pot fi rezolvate decât în instanță. Unde putem să mergem atâția oameni în instanță? E inimaginabil. Dincolo de faptul că nu merită, să mă duc să mă judec pentru 100 de lei în condițiile în care mă costă 1.000 de euro procesul”, ne-a spus Chiseliță.

Acesta spune că problemele furnizor-consumator care au apărut în ultima perioadă nu sunt noi, ci doar au parte de mai multă publicitate decât în anii din urmă.

„Toate probleme pe care noi le vedem astăzi ele sunt determinate de niște cauze care sunt sistemice. În momentul în care noi discutăm de zeci de mii de situații repetitive, la nivelul a zeci de ani, nu mai este o problemă, este pur și simplu incapacitatea unui sistem de a se adapta unor situații curente.”