Se înmulțesc vocile care cer alegeri libere în Belarus. Aleksandr Lukașenka respinge posibilitatea unui nou scrutin

Tot mai contestat în Belarus și izolat pe plan extern, Aleksandr Lukașenka respinge posibilitatea organizării de noi alegeri după ce precedentul scrutin, din 9 august, a fost catalogat de opoziție și de statele vestice drept unul viciat.

„Nu veți trăi ziua să vedeți ziua în care voi face ceva sub presiune", a afirmat, luni, liderul de la Minsk, adăugând că nu vor fi noi alegeri „până nu mă veți omorî".

Declarația vine în ziua în care liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European cer, într-o scrisoare comună, repetarea alegerilor și au transmis că Aleksandr Lukașenka este persona non-grata în Uniunea Europeană, iar alegerea sa pentru un al șaselea mandat nu este recunoscută.

Comunicatul este semnat de Manfred Weber (PPE), Iratxe García Pérez (S&D), Dacian Cioloș (Renew Europe), Ska Keller și Philippe Lamberts (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) și Ryszard Legutko și Raffaele Fitto (Conservatorii și Reformiștii Europeni).

„Salutăm poporul din Belarus pentru curajul și determinarea și srijinul puternic pe care îl manifestă pentru schimbare democratică și libertate.

Alegerile prezidențiale din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte, iar informații credibile conduc la o victoria a Svetlanei Țihanovskaia. Prin urmare, noi nu îl recunoaștem pe Aleksandr Lukașenka drept președinte reales al Belarusului și îl considerăm persona-non grata în Uniunea Europeană. Ne alăturăm cetățenilor din Belarus în a cere alegeri noi și libere, sub supravegherea observatorilor independenți", transmit liderii europeni.

Imaginile cu uciderea unui protestatar din Belarus contrazic varianta oficială

Anterior, miniștrii Afacerilor Externe din UE au decis să îi sancționeze pe cei responsabili de violențele și falsificarea alegerilor din Belarus, iar acum liderii grupurile parlamentare cer întocmirea listei cât mai rapid pentru ca cei considerați vinovați să aibă accesul interzis în Uniunea Europeană și conturi bancare înghețate.

„Condamnăm puternic arestările și actele îngrozitoare de violență și tortură asupra protestatarilor pașnici și cerem o investigație completă asupra acestor crime care nu pot rămâne nepedepsite. În această privință, îi amintim lui Aleksandr Lukașenka de responsabilitatea sa. Condamnăm puternic suprimarea internetului și a presei, blocarea drumurilor și intimidarea jurnaliștilor pentru a opri furnizarea de informații despre situația din țară. Cerem eliberarea imediată a tuturor celor reținuți arbitrat și a deținuți politici arestați înainte sau în timpul campaniei electorale", se mai arată în declarația semnată de liderii celor cinci grupuri din Parlamentul European.

Ei subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își revizuiască colaborarea cu Belarus, inclusiv în cadrul Parteneriatul Estic.

„Uniunea Europeană poate și trebuie să facă mai mult pentru cauza democrației și libertății în Belarus, inclusiv prin întărirea sprijinului acordat societății civile și înghețarea imediată a sprijinului financiar acordat guvernului sau către proiecte controlate de stat", solicită liderii parlamentari.

Uniunea Europeană ar trebui să aibă reprezentanți speciali care să supraveghere transferul pașnic de putere din Belarus, în acord cu voința poporului, se mai subliniază în declarația comună, iar Rusia trebuie supravegheată pentru a nu interfera în situația internă a vecinului său.

„Cerem Uniunii Europene să sprijine un transfer pașnic de putere și să se implice într-un dialog cu opoziția din Belarus și societatea civilă cu vedere spre declanșarea unui noi proces electoral, sub supravegherea unei noi comisii electorale, cu o componență în care pot avea încredere toate părțile. Este dreptul cetățenilor din Belarus să își aleagă proprii reprezentanți", încheie cei șapte lideri europeni.

Liderii statelor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare se vor reuni miercuri, într-o sesiune extraordinară prin videoconferinţă, pentru a discuta despre situaţia din Belarus, a anunțat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Germania, care deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a avertizat luni că va extinde sancţiunile asupra oficialilor din Belarus, în contextul acţiunilor de reprimare a protestelor.

Bătăi și umilințe pentru protestatarii arestați în Belarus

Ei vin să se adauge numeroaselor voci care se alătură în efortul de a pune presiune pe liderul autocrat de la Minsk, aflat la putere din 1994, de a garanta organizarea de alegeri libere și corecte care să rezultate, eventual, și într-o schimbare pașnică a puterii.

Deși respinge un nou scrutin, Lukașenka a acceptat să analizeze o posibilă reformă constituțională care să rezulte și într-o distribuire a puterii, într-un prim pas spre reformă după protestele masive generate de declararea sa drept câștigător pentru un al șaselea mandat cu circa 80% din voturi.

Exilată în Lituania, principala candidată a opoziției, Svetlana Țihanovskaia s-a declarat pregătită să preia puterea, după mitingul de duminică seară, și a cerut crearea unui cadrul legal pentru organizarea de noi alegeri care să fie corecte.

„Sunt gata să preiau responsabilitatea și să acționez ca un lider național pentru ca țara să se calmeze și să revină la un ritm normal", a afirmat Țihanovskaia într-un clip postat pe Youtube, duminică.

Între timp, muncitorii mențin presiunea asupra președintelui Lukașenka prin convocarea de noi greve pentru ziua de luni. La unele din cele mai importante fabrici din țară, muncitorii au întrerupt lucru și spun că nu vor relua activitatea dacă nu li se îndeplinesc doleanțele, precum: demisia lui Lukașenka, noi alegeri libere sau eliberarea celor arestați în urma protestelor.

Un protest de mare amploare a avut loc duminică seară în Minsk. Unele voci afirmă că ar fi fost și 100.000 de persoane în Piața Victoriei, dar Europa Liberă nu a putut verifica independent numărul participanților.

Îți mai recomandăm Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus. Lukașenka bagă în față NATO și pe Putin

Protestatarii au cerut demisia președintelui Aleksandr Lukașenka și au purtat pancarte pe care scria „Suntem anti-violență” și „Lukașenka trebuie să răspundă pentru tortură și morți”.

Duminică, înaintea marelui protest, a avut loc și un miting al suporterilor lui Lukașenka. Președintele le-a vorbit celor prezenți în Piața Independenței, spunând că NATO a trimis tancuri și avioane la 15 minute de granița cu Belarus, iar țările vecine ar „ordona” ca alegerile să fie reluate, lucru cu care el nu este de acord.

Un purtător de cuvânt al NATO a negat afirmațiile lui Lukașenka, spunând că nu există nicio mobilizare de trupe NATO în Europa de Est, singurele prezente fiind trupele rotaționale, ca și până acum.

În același timp, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin i-a transmis duminică la telefon lui Lukașenka faptul că Rusia este pregătită să trimită ajutor în cadrul acordului militar pe care îl are cu Belarus, dacă este nevoie, și a susținut că Belarus se află sub o presiune externă, fără să specifică care ar fi aceea. Cei doi președinți au vorbit și sâmbătă la telefon, la inițiativa lui Lukașenka, acesta avertizându-l pe Putin că situația din Belarus s-ar putea extinde și în afara granițelor.

La mitingul de susținere a lui Lukașenka au participat angajați ai instituțiilor de stat, care ar fi fost amenințați cu concedierea, dacă nu vin, conform site-ului independent Tut.by. Piața unde a avut loc mitingul a fost înconjurată cu garduri de metal, iar străzile din jur au fost închise. Oamenii prezenți, aduși cu autobuzele din mai multe regiuni, au strigat „Suntem pentru Batka”, porecla lui Lukașenka, care înseamnă „tată”.

Lukașenka a fost declarat câștigătorul alegerilor din 9 august, iar contracandidata sa, Svetlana Țihanovskaia, a pierdut, deși a adunat în sprijinul ei mulțimi mari de oameni la manifestații. După scrutin, ea a fost forțată să părăsească țara și a mers în Lituania, de unde a continuat să ceară oamenilor să protesteze față de rezultatul alegerilor.

În protestele care au urmat alegerilor, au fost arestate circa 7.000 de persoane. Poliția a intervenit brutal, rănind sute de oameni și omorând cel puțin două persoane. Între timp, câteva mii au fost eliberați, dar sute dintre cei arestați au povestit despre condițiile inumane din arest și despre bătăile la care au fost supuși.

Îți mai recomandăm UE discută noi sancțiuni împotriva Belarusului pentru „tortură pe scară largă"