Se rupe Coaliția de Guvernare? Politologul Cristian Pîrvulescu: partidele privesc spre alegerile din 2024

Frecvent, reacțiile la ce „nu funcționează” se concretizează în tensiuni politice, în speculații despre vinovăție și demisii, iar conflictul dintre premierul Florin Cîțu și Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, este deja de notorietate.

„Acest zgomot de fond la care asistăm nu este altceva decât o încercare de speculare a momentului pentru slăbirea partenerului și nu a adversarului. Pentru că partenerul este văzut mai degrabă ca adversar. Și asta arată că această Coaliție este viciată de la însăși baza sa”, spune la Europa Liberă analistul politic Cristian Pîrvulescu.

După situația de la Spitalului „V. Babeș” de luni seara, când trei pacienți au murit în urma unei defecțiuni la stația cu oxigen de la secția mobilă de terapie intensivă, premierul Florin Cîțu a mers la Guvern pentru a da, alături de secretarul de stat Raed Arafat, primele detalii. Premierul a ținut să precizeze că a organizat conferința de presă aproape de miezul nopții, după ce observat că „reprezentanții statului fug de comunicare”. Ministerul Sănătății trimisese doar un comunicat, iar ministrul Vlad Voiculescu a postat un comentariu pe pagina de Facebook.

Cu doar câteva zile înainte, premierul Florin Cîțu „dublase” conferința de presă pe care o susținea ministrului Vlad Voiculescu pentru a aduce lămuriri după evacuarea controversată a pacienților de la spitalul „Foișor” din Capitală.

„Este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare în România. Nu cred că este normal după ce se ia o decizie, să intervină prim-ministrul să vorbească și cu primarul Bucureștiului, și cu manageri, și cu manageri de la DSP, să se implementeze o decizie luată de toată lumea în cunoștință de cauză”, a răspuns premierul Florin Cîțu, întrebat dacă ar trebui să-și dea cineva demisia pentru că evacuarea pacienților a fost prelungită până târziu în noapte.

Premierul a refuzat să dea nume, dar a spus, duminică, că „remanierea sau o decizie despre un ministru din cabinet o va lua doar premierul, iar aceste discuții nu se discută, ele se vor anunța”.

Dan Barna afirmase într-un interviu la Europa Liberă că „Premierul Cîțu nu poate remania un ministru USR-PLUS fără acord în Coaliție."

Dan Barna - Remanierea, doar cu acordul Coaliției

După ședința de luni a Coaliției, co-președintele USR PLUS, Dan Barna, a spus: „Vlad continuă la Ministerul Sănătăţii, nu a fost niciun moment în discuţie în coaliţie ideea ca Vlad să fie demis sau să se retragă. Obiectivul nostru este ca obiectivele din programul de guvernare să devină realitate.”

Pe fondul tensiunilor dintre Vlad Voiculescu și Florin Cîțu, discuția despre remanierea, demiterea sau demisia acestuia a revenit periodic în atenție. „Este evident că este o situație continuă, ea ține nu de relațiile dintre persoane, ci de relațiile dintre partide și de rezultatul alegerilor din decembrie 2020. PNL-ul are, în interiorul Guvernului, o poziție mai slabă decât se aștepta, chiar dacă are majoritatea relativă, asta nu îi permite să își impună toate ideile și de aici intervine discuția”, consideră politologul Cristian Pîrvulescu.

„Nu trebuie să uităm că între cele două partide există o concurență asupra unui electorat pe care l-aș numi ’centrist’, de vârstă medie, pe care îl împart și care este sensibil la discuțiile din societate, inclusiv la discuția despre sănătate și despre COVID. Vedem că în interiorul PNL există, pe de altă parte, o linie conservatoare, mai puțin deschisă către restricții, mai exact către restricții foarte stricte și acest clivaj complică foarte mult relațiile. Așa că un eveniment care scapă de sub control, cum a fost situația de la Spitalul ’Foișor’, nu este decât un pretext pentru ca loviturile să se dea în continuare”, spune Cristian Pîrvulescu.

În opinia lui Cristian Pîrvulescu, Vlad Voiculescu, aflat într-o poziție extrem de expusă, într-o perioadă de pandemie, este „călcâiul lui Ahile” pentru USR PLUS. El este ușor de atacat, iar situația slăbește Coaliția de guvernare.

„Se pare că unora nu le pasă de acest lucru, nu iau în considerare costurile, sunt mult mai importante victoriile pe linie de partid, și aici văd, în special în PNL, nu am mai văzut asta la USR PLUS, că o competiție internă care este în mare măsură accelerată de apropierea Congresului partidului, influențează această situație. USR PLUS, de data aceasta a fost solidar cu ministrul și aceasta pentru că orice slăbire a poziției USR PLUS în Guvern va slăbi poziția generală a USR-ului în acest concert politic foarte complicat”, explică Cristian Pîrvulescu.

Cazul „Foișor”

O situație precum cea de la spitalul „Foișor”, spune politologul, este faptică și interesul public trebuie să primeze, dar „punerea în lucru a deciziei a depins de chestiuni legate de situația politică locală din București, de tensiunile dintre PNL și USR la nivelul Primăriei Capitalei, de pozițiile administrative pe care unii reprezentanți ai PSD le mai au. Sigur că se putea organiza mai bine, dar până la urmă, ceea ce trebuie să primeze într-un asemenea moment este sănătate publică. Așa că acest zgomot de fond la care asistăm nu este altceva decât o încercare de speculare a momentului pentru slăbirea partenerului și nu a adversarului. Pentru că partenerul este văzut mai degrabă ca adversar. Și asta arată că această Coaliție este viciată de la însăși baza sa”.

Cristian Pîrvulescu spune că nu ar exista vreun motiv rațional pentru ruperea Coaliției de guvernare.

Cât va rezista actuala Coaliție?

În opinia lui Cristian Pîrvulescu, ținta celor două formațiuni, PNL și USR PLUS, este anul electoral 2024, iar din această perspectivă este greu de justificat o rupere a Coaliției. „2024 e cel mai important an electoral din ultimele două decenii, cu toate alegerile într-un an: europene, locale, parlamentare și prezidențiale. Evident, strategia partidelor va fi diferită, resursele lor sunt diferite, iar USR este, în mod, clar, partidul cu cele mai puține resurse administrative, deci este obligat să facă un joc de imagine care să suplinească absența resurselor administrative și aceasta ar putea să fie, de exemplu, personalizarea puternică a candidatului pentru alegerile prezidențiale. Partidele politice se gândesc întotdeauna la următoarele alegeri, Uneori atât de mult încât problemele importante, interesele generale, bunurile generale, nu sunt luate în considerare. Până la urmă, partidele politice par să considere importantă doar poziția lor în interiorul arhitecturii puterii”.

Poziția lui Vlad Voiculescu este, în acest moment slăbită, punctează Cristian Pîrvulescu, dar cât de slăbită e se va vedea la votul de la noua moțiune simplă anunțată de PSD.

Politica în interes de grup

„Într-un asemenea moment, ce trebuie să primeze sunt interesele generale, iar principalul interes este acela de a păstra viața oamenilor care sunt infectați. Vedem că spitalele sunt depășite. Putem să discutăm despre vini, dar sigur dar nu se puteau rezolva toate aceste probleme într-un an, nu avea cum, este vorba despre o criză a sistemelor publice veche în România și care vine dintr-o întreagă concepție legată de construcția statului. Și evident întrebarea rămâne, care este obligația politicienilor? Din câte știu, politica, cel puțin ca definiție, se face în interes general și nu în interes de grup. Interesul de grup e privat, partidul politic este o organizație privată. E o problemă și lipsa de experiență politică națională a unor politicieni, care se face simțită în momentul ăsta. Nu au vocație de oameni de stat, sunt doar politicieni locali ajunși pe poziții politice la București”, completează Pîrvulescu.

Cât despre des invocata scuză a unor probleme „de comunicare”, acesta este inacceptabilă, spune Cristian Pârvulescu. „Ideea că trebuie să specializăm politicienii în comunicare înseamnă că nu recunoaștem că acțiunea lor este o acțiune politică și nu una comunicațională. Ei nu sunt jurnaliști, ei nu transmit informații pe care trebuie să le facă ușor de înțeles de public, ei trebuie să acționeze într-un spațiu clar, evident că trebuie să comunice, este în natura politicii să fie vorbită. Dar problema nu a fost de comunicare, problema a fost legată de incapacitatea actorilor politici la nivel local și central de a se orchestra și asta s-a văzut – nu a fost o orchestră, au fost sunete discordante și, de aceea, zgomotul de fond care deranjează atât e mult.”

Îți mai recomandăm