Șeful Armatei, gen. Gheorghiță Vlad: „Devine din ce în ce mai clară necesitatea unei prezențe aliate consistente în regiunea Mării Negre”

Liderii militari din statele NATO au analizat în weekendul 14-15 septembrie, la reuniunea Comitetului Militar al Alianței de la Praga, în ce stadiu se află implementarea planurilor de apărare, adoptate la summitul din 2023, susține Ministerul Apărării de la București.

Șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, spune la finalul reuniunii de la Praga, că „luând în considerare evoluția situației în războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, devine din ce în ce mai clară necesitatea unei prezențe aliate consistente în regiunea Mării Negre și menținerea, cu prioritate, pe agenda NATO, a relevanței Mării Negre pentru asigurarea stabilității acestei regiuni".

Și adaugă: „O descurajare credibilă și eficientă (n.r. a inamicului) se transpune în asigurarea de forțe și mijloace, flexibilitatea Grupurilor de Luptă pentru atingerea rapidă, la nevoie, a organizării de nivel brigadă”.

În România, NATO are dislocat un Grup de Luptă din 2022, dar dimensiunea lui nu depășește 1.500 de militari. Pe lângă aceștia, în România, Statele Unite au dislocați aproximativ 4.000 de militari.

În Polonia, trupele aliate depășesc 10.000 de militari, majoritatea americani.

Franța, liderul Grupului de Luptă din România, a anunțat că structura de pe teritoriul național va ajunge la nivel de brigadă la începutul anului 2025, însă doar temporar, pentru câteva săptămâni, în timpul unui amplu exercițiu militar din perioada aprilie-mai.

Pe de altă parte, generalul Gheorghiță Vlad susține că NATO trebuie să îmbunătățească atât procedurile de activare a autorității SACEUR (n.r. Comandantul Comandamentului Suprem Aliat din Europa) într-o zonă de operații militare, cât și capacitatea de susținere logistică a trupelor aliate în acea zonă.

Liderii militari ai celor 32 de state membre NATO au participat în acest weekend, la Praga, la reuniunea Comitetului Militar al Alianței Nord Atlantice.

Comitetul Militar al NATO este cea mai înaltă autoritate militară a Alianței Nord Altantice (NATO). Iar șeful acestul Comitet este amiralul olandez Rob Bauer.

Corespondentul Europei Libere la Cartierul General al NATO, Rikard Jozwiak, l-a întrebat pe amiralul Bauer, la finalul reuniunii de la Praga, dacă planurile de apărare ale statelor aliate sunt funcționale, mai ales în contextual discuțiilor privind insuficiența mijloacelor de apărare antiaeriană în partea de est a NATO.

Șeful Comitetului Militar al NATO a declarat în interviul acordat Europei Libere, la Praga, că în acest moment, Alianța are 500.000 de soldați pregătiți de luptă, ceea ce este un progres major față de acum doi ani.

Șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, spune că planurile de apărare ale statelor membre se implementează, iar progresele sunt evidente.

„Obținem din ce în ce mai multe capacități, inclusiv de apărare aeriană. Am schimbat comanda și controlul stabilit în alianță, inclusiv o comandă logistică suplimentară și mai multe trupe au fost încadrate în comandamentul din Norfolk. Și avem forța de reacție a Aliaților, care este, să spunem, cel mai înalt element de pregătire din forțele noastre. Toate aceste lucruri au fost realizate în ultimul an și jumătate. Este perfect? Nu, pentru că despre asta am vorbit cu șefii Apărării. Există o serie de lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim și care au fost discutate” i-a spus amiralul Rob Bauer corespondentului Europei Libere la NATO, Rikard Jozwiak.

Șeful Comitetului Militar al NATO, pentru Europa Liberă: Ucraina are legal, conform Cartei ONU, dreptul să atace ținte din Rusia

În interviul acordat Europei Libere, șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a spus că Ucraina are dreptul să atace Federația Rusă pe teritoriul său.

„În conformitate cu Carta ONU și în conformitate cu legea conflictelor armate, dacă ești atacat de o națiune, atunci ți se permite să te aperi. Această apărare nu se oprește la granițele tale. Ai voie să ataci efectiv inamicul pe propriul său teritoriu. Și de ce ar trebui să faci asta? Pentru că, de fapt, ceea ce urmărești este ca acel inamic să nu mai poată continua să te atace, liniile lor de comunicație pentru combustibil și muniție, baze aeriene și lucruri de acest fel”, explică șeful Comitetului Militar al NATO.

El a mai spus că Ucraina are teoretic, două posibilități în războiul cu Rusia: fie așteaptă până rachetele Moscovei ajung la ea și, dacă are o apărare antiaeriană, se apară, fie atacă inamicul de unde acesta lansează atacuri.

„Practic nu aștepți ca săgețile să vină în calea ta, ci îl omori pe arcaș acolo de unde trage. Și, din punct de vedere militar, aceasta este o țintă militară legitimă, în acest caz în Rusia, în conformitate cu Carta ONU, în conformitate cu dreptul internațional. Și ceea ce face NATO este să ajute Ucraina să se apere. Dacă le oferim arme, atunci, din punct de vedere militar, este un lucru logic că vor să folosească acele arme în Rusia. Dacă acest lucru este permis de națiunile care dau acele arme, nu este o problemă ce ține de aspectul militar, ci de cel politic”, a mai spus amiralul Bauer.

Preşedintele american Joe Biden este așteptat să anunțe dacă permite Ucrainei să folosească rachetele americane cu rază lungă de acţiune donate pentru atacuri în interiorul Rusiei, mai departe de zonele transfrontaliere.

Biden s-a întâlnit vineri cu premierul britanic, Keir Starmer.

Potrivit news.ro, oficiali americani familiarizaţi cu discuţiile au declarat că, în opinia lor, Starmer solicita aprobarea lui Biden pentru a permite Ucrainei să utilizeze rachete britanice Storm Shadow pentru lovituri extinse în Rusia.

Aprobarea lui Biden ar putea fi necesară deoarece componentele Storm Shadow sunt fabricate în SUA.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a făcut afirmaţii similare, susţinând că un singur sistem de arme nu va determina succesul în război.

„Există o serie de lucruri care intră în ecuaţia generală pentru a stabili dacă ştii sau nu că vrei să oferi o capacitate sau alta”, a declarat vineri Austin. „Nu există un glonţ de argint când vine vorba de astfel de lucruri”.

De asemenea, el a menţionat că Ucraina a fost deja capabilă să lovească în interiorul Rusiei cu propriile sisteme produse intern, inclusiv drone.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.