Senatul a respins cele trei moțiuni simple ale Opoziției privind acordul UE-Mercosur, Educația și Apărarea

A treia moțiune simplă, care l-a vizat pe Radu Miruță a fost respinsă, 44 de senatori votând pentru și 73 împotrivă. După o dispută legată de procedura de vot, moțiunea împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, a fost respinsă de Senat cu 44 de voturi pentru, 74 împotrivă și două abțineri. Moțiunea simplă privind Acordul UE-Mercosur, cu țările din America de Sud a fost respinsă de senatorii români cu 38 de voturi pentru, 52 împotrivă și 25 de abțineri.

Senatul a dezbătut și supus la vot luni trei moţiuni simple inițiate de grupul Pace - Întâi România şi de Alianţa pentru Unirea Românilor.

PSD, aflat la guvernare, s-a abținut de la vot la prima moțiune, iar la următoarele două nu a vrut să ia cuvântul.

Prima dintre moțiuni privește „Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”.

Cealaltă moțiune, „Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”, a fost depusă împotriva premierului Ilie Bolojan, în calitatea sa de ministru interimar al Educaţiei şi Cercetării.

A treia moțiune simplă l-a vizat pe ministrul Apărării, Radu Miruţă, căruia i s-a imputat gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională.

„Ministrul progresist compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, spun inițiatorii moțiunii în contextul declaraţiilor legate de potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda.

Autorii primei moțiuni simple acuză guvernul de „mari deficienţe în ceea ce priveşte conştientizarea consecinţelor asumate prin acordul UE-Mercosur”, care ar fi „driblat dezbaterea parlamentară”.

Cât privește educația, iniţiatorii moţiunii consideră că sub conducerea lui Bolojan educaţia a intrat „într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecţie, reformă fără sprijin şi responsabilitate fără asumare”.

Bolojan: Mercosur este în negociere înainte ca România să adere la UE. Nimeni nu a fost atunci îngrijorat

Senatorii din grupul PACE au protestat în plen cu banane, bătăi în bănci și huiduieli împotriva ratificării tratatului economic UE – Mercosur, acuzând guvernul că „falimentează economia” pentru bananele din America Latină.

Premierul Ilie Bolojan a transmis că moțiunea opoziției se bazează pe presupuneri eronate și a acuzat opoziția că răspândește informații false și dovedește că nu cunoaște nici „detaliile acordului cu țările Mercosur, nici modul în care funcționează economia globală”.

El a respins acuzația că decizia semnării acordului ar fi fost luată pe ascuns și a contestat afirmația potrivit căreia acordul Mercosur ar dezavantaja România.

„Prima, că decizia ar fi fost luată în clandestinitate. A doua, că această decizie legată de Mercosur ar fi în defavoarea României. (…) Întreaga construcție a textului moțiunii lasă impresia că semnatarii au aflat despre acest acord abia în momentul în care Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este însă că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, se află în negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene. (…) Vorbim, așadar, despre un proces început cu ani în urmă. Nimeni nu a fost atunci îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public dacă este bine sau rău, dacă acest tratat ajută sau încurcă România. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când președintele Nicușor Dan anunța că România este în favoarea acestui acord, a fost liniște”, a declarat Ilie Bolojan.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a respins criticile care i-au fost aduse privitoare la același acord UE–Mercosur și a spus că moțiunea opoziției conține afirmații false și ignoră avantajele pentru industrie și agricultură.

El a invocat beneficiile pe care acordul le aduce pentru exporturi, taxe și limitele negociate pentru importurile agricole, afirmând că România are timp să se pregătească înainte de aplicarea efectivă a acordului.

„Respect foarte mult acest proces democratic, dar nu înțeleg cum l-ați scris (…). Ați reușit performanța să scrieți aceste pagini având fix șapte cuvinte despre agricultură”, a afirmat Irineu Darău, adăugând ironic că „chat GPT-ul ar fi făcut mai bine”.

El a respins sitagmele „mincinoase”: „mandat clandestin” și „împotriva propriilor interese ale României”, subliniind că deciziile au fost luate prin negociere la nivel european și în urma analizării mai multor scenarii.

Ministrul a spus că firmele românești plătesc în prezent 47 de milioane de euro numai pentru exporturile către țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Bolivia) pentru exporturi de 176,5 milioane de euro, în special în telecomunicații, servicii de business, transport și industria auto.

Eliminarea acestor taxe ar avea, spune Darău, „efect multiplicat” pentru economie.

El a spus că, în ciuda a ceea ce susțin inițiatorii moțiunii, negocierile au adus pentru agricultura din România garanții suplimentare: s-au obținut 15 indicații geografice protejateIndicațiile Geografice Protejate (IGP) sunt sisteme de calitate ale UE care oferă protecție juridică denumirilor produselor agricole, alimentare și vitivinicole provenite din regiuni specifice, având o calitate, reputație sau caracteristici atribuibile originii lor. Cel puțin o etapă de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în zona geografică delimitată., importurile pentru carnea de vită au fost limitate la 1% iar pentru cea de pasăre la 1,15%. Lor li se adaugă clauzele de salvgardare care permit oprirea importurilor în două săptămâni dacă acestea cresc cu 5%.

Negocierile pentru acordul Mercosur durează de peste două decenii, iar România a susținut procesul inclusiv în 2019, când a deținut președinția Consiliului UE.

„După 20 de ani de negocieri acordul a evoluat cu condiții și mai bune pentru agricultură și pentru industrie. Așadar, ce vrem mai mult?”, a întrebat ministrul.

„Îmi doresc o Românie puternică într-un bloc unit, european (…) Dacă suntem uniți, suntem 450 de milioane. Dacă ne luăm separat, va pierde și România, și Uniunea Europeană”, a conchis ministrul.

Bolojan, interimar la Educație: Bursa nu este însă un salariu minim, nu este întreținere completă

„Bursa nu este însă un salariu minim, nu este întreținere completă, nici nu poate fi. Este un ajutor, pe cât de mare ni-l permitem, avem obligația să păstrăm echilibrul financiar al țării. Orice creștere permanentă trebuie făcută treptat, pe măsură ce bugetul ne permite, astfel încât să fie o creștere sigură, predictibilă și care poate fi menținută”, a spus de la tribuna parlamentului premierul Ilie Bolojan.

El a făcut și un inventar al sumelor acordate Educației și a precizat că dincolo de burse, finanțarea publică a învățământului superior este substanțială.

Școlarizarea fiecărui student a costat statului român 8.500 de lei pe an, un total de 6 miliarde de lei, în timp ce numai pentru cazarea în cămine au fost cheltuite 256 de milioane de lei, iar pentru subvenția la transport alte 34 de milioane de lei.

„Aceste cifre arată că există un efort bugetar real și constant”, spune premierul, interimar la Educație după demisia lui Daniel David.

El a atras atenția că creșterea substanțială a bugetului pentru educație nu poate fi făcută de la un an la altul, dar „drumul greu al redresării pe care am plecat anul trecut, trebuie să ne aducă în situația în care să ne permitem mai mult pentru educație”.

Bolojan a deplâns populismul și demagogia din conținutul moțiunii opoziției,

„Am fost surprins să nu văd în cele două pagini scrise nimic despre ceea ce ar trebui să ne preocupe dincolo de populism și demagogie în privința învățământului superior. Nimic despre adaptarea lui la lumea de astăzi și la cea de mâine, despre calitatea lui și despre ceea ce el restituie societății în schimbul susținerii studiilor.”

El a spus că finanțarea nu trebuie acordată doar după numărul de studenți, ci și în funcție de performanța programelor de studii și de rezultatele obținute chiar și după încheierea programelor de studii.

„Câți ajung la absolvire? Câți muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit? Cu ce rezultate? Care este performanța cercetării? Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolvenților. În ce măsură lucrează în domeniile prin care s-au pregătit? Care sunt rezultatele pe programe și pe universități?”, s-a întrebat premierul.

El a spus că astfel de date ar ajuta statul să dimensioneze mai bine locurile finanțate și i-ar ajuta pe tineri să ia decizii în cunoștință de cauză, în timp ce inanțarea programelor slabe ar trebui redusă până când reușesc planurile solide de îmbunătățire, iar economiile astfel realizate trebuie orientate către cei care fac performanță.

Premierul a spus că ar trebui sprijinite acele domenii care susțin economia, serviciile publice și capacitatea României de a concura și că ar trebui redusă birocrația academică și îmbunătățite recrutarea și mecanismul de promovare a profesorilor, cu accent pe integritatea academică.

„Transferul de cunoaștere către societate trebuie să fie o funcție centrală a universităților, cercetarea aplicată, inovare, colaborând cu economia și cu administrația soluției pentru comunități”, a spus Bolojan, care a pledat pentru transformarea universităților în „motor al modernizării”.

„Învățământul superior depinde de baza din preuniversitate. Calitatea rezultatelor universitare e legată direct de calitatea acestei baze. De aceea, politicile publice din educație trebuie gândite ca un întreg, de la alfabetizare și competențe de bază, până la excelență universitare”, a adăugat el.

„Da, banii educației trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității și adaptarea la realitatea economică”, a conchis el.

De la tribuna Senatului, Radu Miruță a spus că moțiunea depusă de opoziție împotriva sa se bazează pe „un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă”.

„Nu e despre Armată sau despre adevăr. AUR și opoziția au transformat un fakenews împotriva mea. Moțiunea simplă este un instrument democratic și nu este o jucărie de PR ieftin. Să folosești o astfel de minciună ca pe un subiect inventat este greșit”, mai spus el.

Ministrul Apărării a spus că textul moțiunii nu are nicio legătură cu realitatea și a criticat „cârcoteala” opoziției.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI