Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit luni, într-o conferință de presă comună cu ceilalți beneficiari ai programului SAFE – reprezentanții MAI, secretarul de stat Bogdan Despescu și secretarul de stat Raed Arafat – despre proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin programul european SAFE.
Scopul SAFE este consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre, iar România este a doua țară pe lista țărilor beneficiare, cu 16,68 miliarde de euro, după Polonia (43,73 mld euro), dintr-o listă de 19 state, înaintea Ungariei, Franței, Italiei și Belgiei.
Programul, spune Miruță, va funcționa printr-o cooperare între companiile de pe piața internațională de apărare, care dețin tehnologii moderne de ultimă generație, „aduse în aceeași «curte» cu fabrici din industria națională de apărare, fiind nevoite să producă în comun”.
Astfel, „se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare”, a dat asigurări ministrul român al Apărării.
De altfel, el a dezvăluit că una din mizele funcționării programului este, pe lângă relansarea unor capacități industriale”, crearea de condiții pentru ca acestea să poată produce contracte și după finalizarea proiectelor finanțate prin SAFE. El a dat asigurări că aceste proiecte vor fi publice, mai ales că este vorba de „bani publici”.
Ce conțin cele 21 de proiecte
Aplicația României prin programul SAFE include 21 de proiecte pentru componenta de apărare națională, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro.
Unele dintre aceste proiecte au valori care depășesc sute de milioane de euro; unele dintre ele au ca scop dezvoltarea de capabilități tehnologice, inclusiv software militar și sisteme de simulare și antrenament, spune ministrul.
Zece dintre aceste proiecte sunt realizate prin achiziții în comun cu alte state, iar 11 vizează achiziții individuale ale statului român.
Ca prim exemplu, deja semnat, este contractul cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro, achiziție făcută în comun cu alte șase state.
De asemenea, din Franța, tot prin programe comune, vor fi achiziționate și 12 elicoptere H225, precum și 12 sisteme radar. Tot așa cum România va cumpăra din Germania trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot și două sisteme de comandă pentru apărarea antiaeriană.
Radu Miruță a dat asigurări că, pentru selecția furnizorilor, există un cadru stabilit printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvern, pentru care ministerul său va transmite criteriile operaționale, iar Ministerul Economiei va stabili criteriile de cooperare și procentul de producție realizat în România.
Aceste elemente vor fi integrate de un grup de lucru coordonat de Cancelaria premierului, urmând aprobarea sa în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și demararea contractelor.
Ce este SAFE
Comisia Europeană a aprobat pe 15 ianuarie planurile naționale de apărare pentru opt state membre, printre care și România, în primul val de finanțări prin programul SAFE. Apoi, a înaintat Consiliului UE o propunere de aprobare a asistenței financiare pentru Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România.
Tot atunci s-a decis că România va primi finanțare de 16,68 miliarde de euro, primele plăți urmând să se facă în luna martie a acestui an.
Propunerea reprezintă primul val de finanțări prin programul SAFE, instrument european de 150 de miliarde de euro, creat pentru a sprijini statele membre să facă investiții rapide în industria și tehnologia de apărare.
Întreg lotul de opt state are dreptul la aproximativ 38 de miliarde de euro.
Nivelurile de finanțare pentru fiecare țară au fost stabilite în septembrie trecut. Cipru va primi 1,18 miliarde de euro, în timp ce România – 16,68 miliarde de euro.
Regulamentul SAFE a fost adoptat pe 27 mai 2025, ca parte a pachetului Pregătire 2030 din domeniul apărării, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula o creștere bruscă a investițiilor în capacități defensive.
Una dintre principalele condiții pentru statele membre ale Uniunii care au depus cereri de finanțare este ca toate contractele să fie semnate până pe 1 mai 2026.
Guvernul României a depus la Comisia Europeană, la finalul lunii noiembrie a anului trecut, lista cu proiectele pentru care cere bani împrumut în vederea întăririi apărării naționale.
Era vorba, a spus la acel moment premierul Bolojan, de proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilitate, civilă și militară, în valoare de 4,2 miliarde de euro.
Restul sumei, până la 16,6 miliarde de euro, sunt dotări pentru Armată, pentru Ministerul de Interne şi pentru celelalte forţe din sistemul de apărare naţională.
MApN a depus proiecte care vizează fabricarea de muniție și arme în România sau achiziții militare de la mari producători de profil.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
