Șpaga din spitale, văzută de oamenii din sistem: „A trebuit să fac de mai multe ori adrese către poliție”

Șefa secției de oncologie a Spitalului Județean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reținută, săptămâna trecută, după ce familia unui pacient care a murit de cancer a făcut un denunț, iar un alt pacient a reclamat că a primit tratamentul de care avea nevoie doar după ce i-a oferit bani doctorului.

Noi date din anchetă, publicate miercuri de Monitorul de Suceava, arată că femeia a atenționat un pacient cu două forme de cancer că trebuie să dea șpagă de două ori, câte 50 de lei pentru fiecare în parte.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că un astfel de caz putea fi evitat dacă în legislație ar fi fost prevăzut un audit clinic al pacienților, realizat de către un corp de experți medicali, prin sondaj, iar astfel s-ar crea și o formă de prevenție.

„Șpaga poate fi eliminată prin mai multe măsuri, aceasta este una dintre ele. De ce l-ai amânat? Iată, faci audit clinic să vezi de ce e amânat pacientul”, spune el.

Despre cazul doctoriței din Suceava, preşedintele Colegiului Medicilor afirmă că este un caz izolat.

„Eu sper să nu fie un fenomen, ci să fie numai un caz izolat. Speranța mea este să intrăm în normalitate. Avem toată condițiile de a intra în normalitate și eu cred că este un caz izolat, dar să așteptăm rezultatul anchetei. Nu putem să punem o etichetă prin ceea ce spun unii”, afirmă prof. dr. Daniel Coriu, pentru Europa Liberă.

Despre faptul că este vorba totuși de o anchetă a procurorilor, cu probe și cu un flagrant delict, el răspunde că instituția pe care o conduce are încredere în justiția românească: „Sperăm să se întâmple un act corect. Dacă dânsa e vinovată, sigur va plăti din toate punctele de vedere.”

„Noi condamnăm cu fermitate condiționarea actului medical de o plată informală. Deci aici este o problemă care e clar că este de domeniu penal. Astfel de oameni n-ar trebui să fie în breasla noastră, astfel de oameni trebuie să fie eliminați din breaslă. N-avem niciun respect, nici nu-i putem considera medici pe cei care fac acest lucru”, adaugă medicul.

„Cazul de la Suceava nu este chiar izolat, fenomenul este destul de întins, mai ales pe anumite specialități medicale. Fenomenul se manifestă și la alte specialități și la alte spitale de diverse ranguri, inclusiv la medici din mediul universitar”, afirmă, în schimb, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Scăderea numărului de cazuri

Vasile Barbu recunoaște că fenomenul se află în scădere, în ultimii ani și spune că unul dintre motive ar fi cel al anchetelor jurnalistice care au vizat medici celebri.

„Cam din 2015, când mass-media a publicat foarte multe cazuri notorii legate de șpagă și mai ales când justiția s-a pronunțat cu privire la anumite cazuri, atunci a început teama și unii dintre medici au început să refuze”, spune el.

O altă etapă a avut trei ani mai târziu, când personalul medical a început să primească salarii mai mari.

„Categoric a scăzut, începând cu 2018, când medicii și asistentele medicale au primit salarii mai mari, fenomenul a scăzut. A scăzut chiar destul de mult și există la nivelul unităților medicale o dezbatere tăcută, o luăm ca o bârfă între între cadrele medicale, în care se mai bârfesc cei care încă mai acceptă șpagă sau care mai condiționează indirect anumite activități medicale”, adaugă Vasile Barbu.

Preşedintele Colegiului Medicilor spune însă că este vorba despre percepții, fără a avea studii la îndemână care să confirme o diminuare a fenomenului.

„Să privim toată societatea românească în ansamblul său, să vedem de unde provin aceste obiceiuri. Dacă societatea românească s-a schimbat, sunt convins că și în sistemul de sănătate lucrurile s-au schimbat înspre bine”, afirmă Daniel Coriu.

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, spune că, deși obiceiul este întreținut de o parte a personalului medical, fenomenul șpăgilor „și-a redus din amploare”.

„Din păcate, este un obicei care există, un obicei care este întreținut și de personalul medical. Chiar dacă se schimbă cu pași mici, lucrurile se schimbă”, spune ea.

Beatrice Mahler vorbește inclusiv de cazuri din interiorul spitalului pe care îl conduce.

„Din păcate, a trebuit să fac nu o dată, ci de mai multe ori, adrese către poliție în care am avut plângeri de la pacienți pentru că s-a condiționat actul medical în Marius Nasta”.

„Sunt tot mai puțini oameni, cel puțin pe partea de condiționat (actul medical, n.red.). Însă, de acceptat, atunci când li se oferă, din păcate încă e destul de frecventă (practica) și pleacă de la medic, până la infirmieră și portar”, admite Beatrice Mahler.

„Nu putem schimba (condiționarea actului medical, n.red.) decât repetând și conștientizând faptul că este penal. La medic este cu atât mai grav cu cât nerespectarea legii înseamnă nerespectarea dreptului la viață. (...) Condiționarea este inadmisibilă atunci când ai ales să faci medicină”, mai spune medicul Beatrice Mahler.

O altă soluție vine de la președintele Colegiului Medicilor. „Nu există monopol. Pacientul trebuie să întrerupă relația cu acel medic și trebuie să meargă la un altul”, spune Daniel Coriu.

Portarii, dirijorii mitei

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” spune pentru Europa Liberă că efectuează periodic întâlniri față în față cu colegii săi din spital, în care le aduce aminte prevederile codului penal și le spune că „nu-mi doresc să semnez o hârtie către poliție în care să fie trecut acest tip de sesizare”.

„Cele mai multe plângeri (de la pacienți, n.red.) le am pentru pază. Paza condiționează cel mai mult, deși este o firmă și este externalizat serviciul, dar acolo am cele mai multe plângeri”, spune medicul, pentru Europa Liberă.

„În ultimul an am avut două situații cu paza, care au fost trimise la poliție. Pentru personalul medical, sincer, nu mai știu să vă spun exact, am avut reclamații pentru medici, pentru chirurgi, dar nu pentru asistenți medicali”, completează ea, făcând referire la condiționarea actului medical prin șpagă.

Domeniile în care se dau cele mai multe șpăgi

Vasile Barbu afirmă că prevalența mitelor diferă în funcție de domeniul medical și le enumeră pe cele în care fenomenul încă este la cote înalte.

„Și ca număr de cazuri și ca nivel de sume, unele foarte mari - în Obstetrică-Ginecologie. Apoi în chirurgie, atât în ortopedie cât și cea cardiacă. Se condiționează indirect acest lucru. Am văzut pacienți care, deși alți specialiști spuneau că nu trebuiesc amânați, ei erau amânați la operație”, spune președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Beatrice Mahler consideră că o parte din obișnuința de a da mită la medic poate fi explicată și de timpul pe care îl primește pacientul în cabinet.

„Cred că de foarte multe ori numărul mare de pacienți pe care îl avem și timpul scurt pe care îl acordăm consultului este tradus ca un deficit de atenție”, spune șefa Institutului „Marius Nasta”.

Când e mită și când e gest de mulțumire?

O altă fațetă a acestui fenomen este atunci când, în semn de mulțumire, pacientul îi oferă medicului diverse bunuri, deși nu este obligat.

Și în această situație este o chestiune discutabilă, care ar putea fi rezolvată prin îmbunătățirea legislației, consideră președintele Colegiului Medicilor.

„Se întâmplă și în țările cu sisteme medicale performante și acolo există această posibilitate a unui pacient să-și exprime recunoștința, dar acolo este un prag valoric, care nu trebuie depășit, cum e în Statele Unite. Deci acest lucru trebuie cumva reglementat de legiuitor. Ce înseamnă recunoștință, până la ce valoare trebuie să ajungă această recunoștință, că e o floare, că e un borcan de miere, lucrurile acestea trebuie clarificate din punct de vedere legal”, spune Daniel Coriu.

„Noi nu ne dorim și nu încurajăm, suntem total împotriva acestui fenomen”, adaugă el, dar cu toate acestea practica „recunoștinței” trebuie reglementată.

La rândul său, Beatrice Mahler susține modificarea legislației.

„E nevoie de puțin mai multă claritate, sunt situații care ar trebui foarte bine nuanțate, exact ca și în cazul malpraxisului. De unde până unde este malpraxis? De unde până unde este act medical responsabil sau act medical care se transpune situației?”, argumentează ea.

„Primim flori. La cum este acum legea și să primești un buchet de flori poate fi considerat că ai primit foloase necuvenite, pentru că și alea costă bani. Prin urmare, eu cred că aici trebuie făcută o diferențiere care se impune, tocmai ca să nu fie interpretat, pentru că poți să primești un buchet de flori în valoare de 2.000 de lei, care este exuberant, adică niște prețuri care nu se justifică, dar poți să primești o floare care să fie un mulțumesc spus altfel. Delimitarea trebuie să fie făcută de lege”, menționează managerul de la „Marius Nasta”.

Doctorița din Suceava a ieșit din închisoare

Șefa Secției de Oncologie a Spitalului din Suceava este acuzată de procurori că a primit în mod repetat de la pacienţii bolnavi de cancer sau de la apropiaţii acestora sume cuprinse între 50 de lei şi 50 de euro, dar și produse alimentare precum miere ori caşcaval, deși avea un salariu lunar de 25.000 de lei.

Procurorii spun că Anca Ababneh Dumitrovici a primit mită de cel puțin 60 de ori în decurs de șapte zile.

După ce Curtea de Apel Suceava a admis contestația la mandatul de arestare preventivă, femeia a fost eliberată miercuri seară și pentru o perioadă de 25 de zile se va afla în arest la domiciliu. În perioada în care este anchetată, ea nu-și va putea exercita meseria.