De ce rămân mult visatele spitale regionale la stadiul de teren viran și în 2023

La ora redactării acestui articol, noiembrie din anul de graţie 2023, zeci de mii de pacienți din Moldova, Transilvania și Muntenia ar fi trebuit să fie tratați deja în cele mai performante și avansate tehnologic centre medicale din România.

Suntem tot la stadiul de „ar fi trebuit”, pentru că viața reală arată altfel. E suficient să amintim cazul tragic recent al unui bărbat care a murit în spitalul Judeţean Satu-Mare, după un accident cu scuterul. Bărbatul a făcut o ruptură de trahee - spitalul nu avea specialist în chirurgie toracică, iar pacientul nu a putut fi transferat la spitalele din alte orașe apropiate.

Cu spitalele regionale de urgență deschise, astfel de drame ar fi fost, probabil, evitate. Iar exemplul nu este singular.

Au trecut 20 de ani de la primele promisiuni de construire a spitalelor regionale. Promisiunile au fost reluate sistematic de către diverse guverne. Dar, în noiembrie 2023, nici la Iaşi, nici la Cluj, nici la Craiova nu a fost excavată nici o cupă de pământ.

Incoerenţa deciziilor şi promisiunilor politice, lipsa de continuitate în promovarea şi susţinerea celor mai mari investiţii medicale din România, disensiunile între autorităţile centrale şi cele judeţene, la care se adaugă şi lipsa finanţării certe şi proedurile greoaie ne-au adus aici, arăta Europa Liberă într-un articol din august.

În toţi aceşti ani, costul estimat al spitalelor a crescut imens față de ce credeau inițial autoritățile. Cu cel puțin o treime față de valorile din Studiile de Fezabilitate aprobate de guvern în 2019.

La prețurile din 2023, costurile vor depăși 2 miliarde de euro pentru toate cele trei unităţi. 400 milioane de euro în plus față de acum patru ani, fără ca între timp să fi început vreo lucrare.

Pe de altă parte, banii europeni pe care miza iniţial România s-au împuţinat considerabil şi vor acoperi în cele din urmă sub 20% din costul total al celor trei spitale. O cincime, față de estimările de 50%, anunțate chiar de fostul comisar european, Corina Crețu.

Mai exact, în acest moment, România va mai putea folosi aproximativ 360 de milioane de euro, bani europeni. 141 milioane de euro au fost contractate și alte 219 milioane de euro vor putea fi accesați din exercițiul financiar european 2021-2027. Această sumă pare să mențină în stand-by semnarea primelor contracte de lucrări și supaveghere de șantier, lansate în licitație în această vară.

„Zodia” amânărilor pare să atârne ca un blestem asupra spitalelor cu peste 700 de paturi fiecare și unde ar trebui să ajungă pacienții a căror tratare implică „tehnologie și expertiză de nivel înalt”.

Licitațiile de la Iași aproape gata, nu și contractele cu bani UE

La Iași, luna aceasta ar urma să fie desemnaţi câştigătorii licitațiilor pentru primul lot de lucrări şi supravegherea de şantier (în valoare totală de 15 milioane de euro). Definitivarea contractelor pentru începerea lucrărilor, însă, este condiționată de semnarea contractelor de finanţare europeană din Programul Sănătate 2021-2027.

Așa reiese din răspunsul furnizat Europei Libere de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Sănătate (ANDIS), care coordonează începând din 2022, când s-a şi înfiinţat, investiţiile în spitalele regionale.

Or documentele tehnice de finanţare cu bani de la Uniunea Europeană abia au fost lansate, după cum rezultă dintr-un alt răspuns, furnizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Mai exact, în octombrie a fost lansat în consultare publică Ghidul de finanțare pentru apelul de proiecte, ANDIS a trimis observații, iar în noiembrie va fi relansată forma finală a Ghidiului.

La Cluj, pe șantierul viitorului Spital Regional, deocamdată pasc caii.

Calendarul de evaluare a proiectelor prevede câteva luni pentru acest proces, astfel că termenul de final de an va fi cel mai probabil depășit.

Europa Liberă a semnalat în octombrie neclarităţile şi impasul în care riscă să intre cele trei spitale.

Răspusurile celor două instituţii confirmă informațiile și aduc şi elemente noi:

• Cele trei spitale beneficiază de o alocare de 360 de milioane de euro - bani europeni, 141 milioane de euro, contractate prin Programul Operaţional 2014-2020, respectiv 219 milioane de euro care vor fi contractate prin Programul Operaţional (PO) Sănătate 2021-2027.
• Fondurile europene din ambele exerciţii financiare europene reprezintă sub 20% din valoarea totală actualizată a celor trei spitale: peste 2 miliarde de euro.
• Restul de peste 1 miliard de euro va fi acoperit de la bugetul de stat. România a contractat deja împrumuturi de peste 900 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii.

În plus:

• Cele 141 de milioane de euro atrase din programul european 2014-2020 ar fi fost cheltuite pentru proiectarea celor trei spitale, contracte de servicii de verificare tehnică și contracte de informare și conștientizare publică, conform ANDIS.
• Din totalul de 1,28 miliarde de euro din PO Sănătate 2021-2024, bani europeni sunt doar 219 milioane de euro.

Vechiul program european prevede semnarea contractelor până la finalul anului

Pe de altă parte, reprezentanții MIPE subliniază că spitalele regionale de urgență au fost gândite ca finanțabile în două etape: prima, prin vechiul exercițiu european 2014-2020, și cea de-a doua, cea mai consistentă, prin Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027.

Or, Programele de pe vechiul exercițiu trebuie închise până la 31 decembrie 2023 - conform unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului din acest an: În cazul spitalelor regionale de urgență, „autoritățile de management ale programelor 2021-2027 încheie contracte de finanțare/emit decizii de finanțare pentru etapa II a proiectelor/ operațiunilor care îndeplinesc cerințele de etapizare”, spune pentru Europa Liberă reprezentantul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cu alte cuvinte, chiar dacă calendarul standard al evaluării proiectelor duce semnarea contractelor de finanțare în 2024, Ministerul dă de înțeles că procedura poate fi urgentată.

În răspunsul semnat de ministrul Adrian Câciu, MIPE transmite că „semnarea contractelor de finanțare depinde și de calitatea cererilor de finanțare ce vor fi depuse.”

Eventualul start al lucrărilor în acest an depinde însă și de închiderea efectivă a licitațiilor.

ANDIS a decalat deja de mai multe ori termenele pentru evaluarea celor cinci oferte pentru primul lot de lucrări, care expiră în a doua jumătate a lunii și a celor patru pentru supravegherea de șantier - fixat în decembrie.

„Deși inițial a fost stabilit un termen mai avansat, datorită solicitărilor de prelungire făcute de către ofertanți, precum și a cererilor de clarificări din timpul procedurii, acest termen s-a decalat”, ne-a transmis Agenția, în răspunsul semnat de președintele Adrian George Popa.

Și, dacă va exista un câștigător, vor exista zece zile pentru contestații, plus un termen pentru depunerea garanțiilor de bună execuție, astfel că șansele ca prima cupă de pământ să fie excavată anul acesta la viitorul spital sunt foarte mici.

Președintele ANDIS rămâne însă optimism, la fel ca ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care, după ce a ratat primul termen avansat pentru începerea lucrărilor la Iași - septembrie - mizează în continuare pe acest an, chiar pe această toamnă, mai exact pe noiembrie.

Spitalele regionale de urgență „au prins contur”, iar toamna aceasta va începe efectiv construcţia la Spitalul Regional din Iaşi, a subliniat duminică seară ministrul, la B1Tv, ministrul, citat de News.ro.

L-am întrebat pe ministrul Sănătății pe ce se bazează când face aceste afirmații, dar nu ne-a oferit un răspuns.