Scandal interetnic la Baia Mare. Istoric: Steagul nu exista pentru a fi înfipt în tarabele de vândut castane

După o inspecție inopinată la Festivalul Castanelor din Baia Mare, primarul Cătălin Cherecheș a dat dispoziție ca pe toate tarabele cu inscripții în limba maghiară să fie arborat drapelul românesc.

„Dacă incidentul în cauză n-ar putea avea consecințe dramatice, l-aș califica drept stupid”, e de părere istoricul Cosmin Popa.

Reacția viceprimarului UDMR, István Zsolt Pap, a venit prompt. A cerut ca steagurile românești să fie înlăturate. Primarul Cherecheș a plusat și el.

„Vreau să le spun (n.r. celor din UDMR Baia Mare) că Baia Mare se numește doar Baia Mare și denumirea oficială este Baia Mare. Din curtoazie, din eleganță, din frățietate mai acceptăm să se mai scrie în stânga, dreapta, Nagybánya, dar orașul acesta se numește Baia Mare și vreau să le spun faptul că, cu tot respectul, pentru toți care cunosc limba chineză, rusă, italiană sau franceză într-un oraș precum Baia Mare, care se află în România, lucrurile stau în felul următor: dacă eu mă duc să cumpăr pâine, acolo unde mă duc scrie mare și lat pâine, nu kenyér, iar dacă nu vor să schimbe din kenyér în pâine, atunci unde scrie kenyér să pună steagul românesc. Atunci înțeleg că pot intra și eu, român, acolo. Dar dacă scrie numai în ungurește, înseamnă că nu e și pentru mine, românul ăsta care e un papagal care trebuie să citească prin dicționare ce scriu ei în limba maghiară. Din acest motiv, pentru faptul că și-a permis un delegat de-al meu, maghiar, aparent viceprimar al municipiului Baia Mare, să pună mâna și să dea jos steagul României din secunda asta îi retrag atribuțiile pe care i le-am delegat din calitatea mea de primar al municipiului Baia Mare”, a transmis primarul Cătălin Cherecheș.

Istoricul Cosmin Popa consideră că primarul Cherecheș profită de valul de populism-naționalism care străbate Europa, atras de perspectiva unei cariere politice cu un profil mai pregnant decât este în momentul de față. Istoricul atrage însă atenția că utilizarea steagului național este reglementată de lege.

Popa e de părere că, dacă vrea să reglementeze modul de organizare a târgului de toamnă, „și aș adăuga și engleza ca limbă universală cred că este liber să o facă într-o manieră clară, hotărâtă și prevăzând în regulamentele locale toate măsurile punitive necesare astfel încât ele să fie respectate”.

Nu este prima manifestare de acest gen a primarului Cherecheș, spune politologul Cristian Pîrvulescu. „Vorbim despre un primar care nu a făcut niciodată economie de rasisme și de naționalisme, să nu uităm acțiunile sale anti-roma, care l-au făcut și foarte popular”.

Cercetătorul Marius Ghincea de la Institutul Universitar European de la Berlin consideră că primarul „vrea să distragă atenția de la probleme locale și naționale pe care nu le poate rezolva în mod adecvat”. Acesta este motivul pentru care apelează „oportunist” la naționalism. „Inventează controverse și probleme pentru a ocupa agenda publică.”

Naționalismul - substratul politic al gestului de la Baia Mare

Apelul la simbolurile naționaliste a devenit din ce în ce mai prezent în discursurile liderilor politici liberali din Transilvania. Politologul Cristian Pîrvulescu spune că există și o logică în acțiunile PNL - „încercarea de a se distanța și de a arăta că se distanțează de UDMR pentru a recupera electoratul naționalist. Acest electorat este foarte important în Transilvania pentru că AUR nu este foarte popular în zonă.”

Scandalul de la Baia Mare survine chiar în momentul în care, în Italia, partidele de dreapta naționaliste câștigă alegerile și în momentul în care alți lideri liberali cred că în politică ar trebui promovate valorile care îi conduc pe politicieni spre acest electorat.

„Rareș Bogdan [prim-vicepreședinte PNL n.r.] este în eroare. În Italia vedem cam același nivel de voturi pe care le obține Fratelli pentru că am fost ipocriți și tolerați, pentru că nu am identificat, așa cum spunea Umberto Eco acum 30 de ani, o mișcare fascistă, stereotipurile ca tradiție, teoria conspirației, pe care cei care nu au informație politică le consideră ca fiind adevărate”, e de părere Pîrvulescu.

Fondul pe care apare recursul la un limbaj extremist favorizează astfel de comportamente. „Pe măsură ce criza economică și energetică își va face simțită prezența, nu ar trebui să ne surprindă că liderii populiști vor apela la naționalism pentru a devia atenția de problemele sociale si economice”, spune Ghincea.

Acțiunile lui Cherecheș ar putea avea tocmai efectul opus celui pe care pretinde că și-l dorește, spune Cosmin Popa: „Reacții viscerale nesăbuite a avut și administrația maghiară la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului al XX-lea și vă pot spune cu certitudine că niciun fel de pedeapsă prevăzute prin lege nu i-a oprit pe români să-și folosească însemnele naționale și limba națională, mai cu seamă atunci când se încerca descurajarea pe măsuri punitive. Așa că toți cei care se simt tentați să folosească legile și regulamentele pentru a descuraja folosirea limbilor minoritare, să pună mâna pe cărți și să citească istoria mișcării naționale românești din Transilvania, dacă toți sunt atât de iubitori de istorie și de limbă națională”, explică Popa.

Naționalismul în politică. Perspective și efecte

„Nu cred că este mai important curentul naționalist decât acum 20 de ani când Vadim Tudor a luat 25-27% în primul tur. Vedem, ca și în Italia, minorități violente. Pentru că, în Italia știți ce s-a întâmplat, în urma acestor violențe, 10% din electorat a fugit față de alegerile precedente”, explică Cristian Pîrvulescu.

Marius Ghincea remarcă scopul electoral al discursului naționalist, încurajat de rezultatul alegerilor din Italia și Suedia. „Chiar pot câștiga voturi dacă adoptă o retorică mai stridentă, cu tendințe anti-minorități”, spune acesta.

Zidul lui Cherecheș

În 2011, Cătălin Cherecheș, primarul din Baia-Mare, a intrat în atenția opiniei publice după ce a ridicat un zid înalt de trei metri pentru a separa doua blocuri locuite în mare parte de romi de restul comunității.

Trei ani mai târziu le „transforma într-o operă de artă" cu studenții de la Universitatea de Artă și Design din Cluj pentru a nu mai putea fi demolate și pentru a „atrage turiști”.

Pentru zid, Chereches a primit de la Consiliul Național de Combaterea Discriminării mai multe amenzi și recomandarea de a-l demola. Nu s-a conformat.