Partidul post-fascist Fratelli d’Italia a obținut cele mai multe voturi (26,3%), iar Giorgia Meloni este de așteptat să formeze cel mai de dreapta guvern italian de după cel de-al Doilea Război Mondial, remarcă analiștii.
Italia, una dintre cele șase țări fondatoare ale UE și a treia economie a blocului comunitar, ar urma să fie condusă de o coaliție din care mai fac parte partidul anti-imigrație Lega (Liga), care a obținut 9% și Forza Italia (8,3%), formațiunea de centru-dreapta a controversatului fost premier Silvio Berlusconi.
Giorgia Meloni a declarat după apariția primelor rezultate parțiale că partidul său, Frații Italiei, va „guverna pentru toată lumea” și nu va trăda încrederea oamenilor.
„Italienii au trimis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Frații Italiei”, a declarat ea, ținând în mână o pancartă pe care scria „Mulțumesc, Italia”.
În schimb, Partidul Democrat, care a obținut aproape 20% din voturi, s-a poziționat ca un partid de opoziție după ce a recunoscut înfrângerea în alegeri.
„Va fi pentru prima dată când una dintre marile țări din UE se află sub mucegaiul cuiva care nu este pro-european”, a declarat Enrico Letta, președintele Partidului Democrat, pentru Washington Post.
„Nu este în totalitate o coaliție de extremă dreapta. Italienii au votat o coaliție de dreapta cu accente extreme. (Extrema dreaptă) nu are exclusivitatea puterii. Giorgia Meloni nu va fi singură, ea va fi încadrată într-un mecanism de putere în care nu are exclusivitate, deși este un pion important. Nu o să miște chiar așa cum își va dori”, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.
În plus, el menționează că „există un spațiu între cele trei forțe politice, vor determina un echilibru”, la care se adaugă activitatea președintelui.
„Președintele joacă un loc mult mai important decât înainte, este mult mai prezent în a da orientări Executivului și va conta foarte mult autoritatea de care se bucură Sergio Mattarella”, afirmă el.
Orbán - inspirația lui Meloni
Pe plan extern, majoritatea publicațiilor internaționale relatează despre pericolul pe care îl reprezintă alegerea Giorgiei Meloni la cârma guvernului italian.
Cunoscutul jurnalist de investigație Roberto Saviano, autorul cărții Camorra, afirmă că Giorgia Meloni reprezintă un pericol pentru echilibrul democratic din Europa, fiind în antiteză cu ceea ce are nevoie Italia.
„Pericolul apare pentru Europa deoarece Italia a fost întotdeauna un laborator: a prefigurat crizele altor țări. Italia l-a avut pe Mussolini înaintea lui Hitler și a avut Brigăzile Roșii de extremă stângă înainte ca Action Directe să apară în Franța și ca Fracțiunea Armatei Roșii să urmeze exemplul în Germania. Italia l-a avut pe Berlusconi înainte ca SUA să-l aibă pe Trump. Și după ani de guvernare proastă a lui Berlusconi, Italia a produs Mișcarea Cinci Stele, primul partid populist condus de un comediant, înainte ca restul Europei să o prindă din urmă. Agenda celor de la Cinci Stele a fost perturbarea politică, adesea fără să se gândească la consecințe”, spune Saviano, într-un editorial publicat de The Guardian.
Jurnalistul mai spune că, deși neagă că ar fi un partid fascist, Fratelli d'Italia folosește sloganul „Dumnezeu, patrie, familie” din epoca lui Benito Mussolini.
Exemplul Italiei
Roberto Saviano adaugă că „inspirația morală și economică a lui Meloni este Viktor Orbán, omul care în ultimii ani a distrus opoziția din Ungaria și a obținut legitimitate prin utilizarea armelor consensului popular”.
El atrage atenția că, la începutul lunii, când Parlamentul European a declarat că Ungaria este o „autocrație electorală”, europarlamentarii partidului Liga și Frații Italiei au votat împotriva rezoluției.
Despre Ungaria și alegerile recente din Suedia, unde extrema dreaptă a obținut un scor foarte bun, analistul român Ștefan Popescu spune că „nu trebuie să le punem în același coș, pentru că în relații internaționale contează interesul național”, iar aceste trei țări „nu sunt întotdeauna aliniate”.
În schimb, el atrage atenția asupra prezenței foarte scăzute la vot, de doar 64%, aceasta fiind cea mai scăzută rată de participare la un scrutin general în Italia din ultimii aproape 50 de ani.
„Există o frustrare în societatea italiană foarte puternică și cred că trebuie să fie o lecție de întreaga Europă, pentru că este foarte ușor și seducător să arătăm cu degetul că a ajuns o forță de extremă (la putere), când acest lucru este numai vârful aisbergului”, afirmă Popescu.
„Trebuie să ne uităm la cauzele profunde care determină alegătorul să fie receptiv la o asemenea ofertă electorală. Acolo trebuie să ne uităm dacă vrem să rezolvăm problema, pentru de altfel această problemă se va agrava”, subliniază el.
Analistul menționează că victoria acestei coaliții vine într-un context de nemulțumire profundă a societății italiene: „Este traducerea unor nemulțumiri acumulate în ultimii 15-20 de ani”.
El a dat mai multe exemple care au dus la victoria extremei drepte în Italia, iar la unele dintre acestea alte țări ar trebui să fie atente:
- Italia este singura țară din G7 care nu a atins nivelul economic pe care îl avea înaintea crizei financiare, din 2008-2009, și este singura mare țară industrializată care a crescut mult mai puțin decât celelalte țări; În plus, în ciuda faptului că o țară mare, nu are un profil european pe măsura puterii sale;
„Criza din 2008-2009 a dus la închiderea foarte multor companii, iar cea mai mare parte a economiei este formată din întreprinderi mici și mijlocii, ba chiar și întreprinderi foarte mici, familiale, iar acestea au fost afectate de crizele succesive din 2008 până 2014, când au fost primele sancțiuni la adresa Federației Ruse, pentru că era un partener important, și bineînțeles agravate de pandemia de coronavirus, de noul val de sancțiuni la adresa Rusiei - mult mai drastice”, explică Ștefan Popescu.
- frustrare privind împărțirea fondurilor din PNRR;
„În ceea ce privește economia și sectoarele cheie sunt convins că coaliția va căuta să coopteze tehnocrați, cu atât mai mult cu cât una dintre principalele teme ridicate de Giorgia Meloni a fost renegocierea PNRR, deoarece planul nu mai corespunde nevoilor Italiei în contextul crizei energetice”, mai spune analistul român.
- inflația e foarte mare în Italia și a scăzut și mai mult puterea de cumpărare. La aceasta se adaugă faptul că mulți italieni încă se raportează la lira italiană și sunt afectați de adoptarea euro din 1999;
„Dacă la nivel macro (adoptarea monedei unice europene) a fost benefică pentru Italia, mai ales ținând de seama de datoria ei foarte mare, la nivelul oamenilor a însemnat o reducere cu 50% a puterii de cumpărare”, arată el.
- migrația;
„Italia nu a avut tradiția imigrației, precum Franța și Marea Britanie. Valurile succesive din imigranți și lipsa controlului au fost percepute ca un traumatism de către societatea italiană”, a argumentat Ștefan Popescu.
„Trebuie să ne raportăm și la istoricul crizelor din Italia și la soluțiile care au fost implementate și formulele care au eșuat. Dacă ne uităm la istoria electorală a Italiei, italienii au votat partidele tradiționale, fie dreapta, fie stânga, până la criza din 2008-2009, au avut câteva experiențe tehnocrate care au eșuat”, a mai spus el.
Noul guvern italian și Rusia
Giorgia Meloni a susținut în mod constant Ucraina, însă alte figuri din coaliția sa și-au arătat simpatia pentru președintele Rusiei, Vladimir Putin.
„La Forumul Ambrosetti de la Cernobbio s-a pronunțat pentru angajamentul Italiei în politica de sancțiuni la adresa Federației Ruse, marcând diferența pe care o are față de Matteo Salvini. Acolo, Giorgia Meloni a spus: credibilitatea Italiei se joacă prin capacitatea ei de a și-a arăta solidaritatea cu aliații. Berlusconi își dă seama de limitele și de liniile roșii. Campania electorală pe care a dus-o Forza Italia a fost că va avea grijă să privească spre Europa”, spune analistul Ștefan Popescu.
„Italia va rămâne o prezență NATO foarte importantă și esențială, având în vedere poziția geografică și forțele sale armate”, concluzionează Ștefan Popescu.
Însă, o analiză The Washington Post arată că Matteo Salvini a purtat un tricou cu chipul lui Putin, în 2017 a semnat un acord de cooperare cu partidul de guvernământ Rusia Unită, iar recent a pus la îndoială eficiența sancțiunilor occidentale.
Celălalt membru al coaliției, Silvio Berlusconi i-a dăruit în trecut președintelui rus o pătură pe care era imprimată o imagine cu ei în timp ce își strâng mâna.
Cu câteva zile înainte de alegeri, el a sugerat, în mod fals, că Vladimir Putin nu a făcut decât să răspundă voinței populare a poporului său atunci când a invadat Ucraina și că intenționa să înlocuiască guvernul președintelui Volodimir Zelenski cu „oameni decenți”.
