Bun găsit,
Iată principalele știri:
- După ce timp de zece luni a numit invazia la scară largă în Ucraina doar o „operațiune specială”, Vladimir Putin a folosit cuvântul război, la o zi după vizita lui Volodimir Zelenski la Washington; pare un dialog de la distanță.
- Serviciul Român de Informații a anunțat ieri că a declasificat dosarul aferent implicării cadrelor Securității în evenimentele de la Revoluția din 1989.
- Ministerul Afacerilor Externe a criticat noua lege a minorităților naționale din Ucraina, despre care a spus că încalcă avizul dat de Comisia Europeană pentru aderarea țării la UE.
Arme din Coreea de Nord
Președintele rus a declarat ieri că Rusia urmărește „să pună capăt războiului” din Ucraina și nu refuză să negocieze cu Kievul. Oficialii americani spun însă că Vladimir Putin nu a arătat vreo înclinație spre astfel de discuții, relatează serviciul rus al RFE/RL.
CNN remarcă un detaliu nemaiîntâlnit până acum în discursurile publice ale lui Vladimir Putin: a folosit joi cuvântul „război” pentru a se referi la conflictul din Ucraina. Conform analizei, ar fi prima dată când se abate de la descrierea, atent elaborată, folosită până acum de a numi invazia „o operațiune militară specială”.
Văzută ca o scăpare, declarația a fost ironizată de un opozant rus. Nikita Iuferev, un consilier din Sankt-Petersburg care a fugit din Rusia din cauza poziției sale anti-război, a cerut autorităților ruse să îl acuze pe Vladimir Putin pentru „răspândirea de informații false despre armată”.
The Guardian acordă atenție unei alte declarații a președintelui rus. Acesta a spus despre sistemul american de rachete Patriot, care urmează să ajungă în Ucraina, că este „depășit” și a promis să-l distrugă.
Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner, Moscova, 4 iulie 2017.
Între timp, Volodimir Zelenski a revenit ieri în Ucraina, nu înainte de a se întâlni cu președintele polonez Andrzej Duda, iar The New York Times titrează că lista de dorințe în materie de armament rămâne în mare parte neîmplinită după călătoria la Washington.
De la Kiev, ministrul apărării spune că România se află pe o listă de țări cu care Ucraina a semnat contracte privind furnizarea de armament, transmite News.ro.
Reuters scrie că Rusia a cumpărat armament din Coreea de Nord, o informație negată atât de Phenian, cât și de grupul paramilitar Wagner. Transportul ar fi avut loc luna trecută, conform oficialilor americani.
„Bârfe și speculații”, a răspuns ieri Evgheni Prigojin, șeful Wagner, organizație despre care oficialii americani spun că devine forța militară rusă predominantă în partea de est a Ucrainei, conform Politico.
Meduza relatează că fondatorul grupului de mercenari Wagner a făcut o călătorie de recrutare la închisoarea în care se află Alexei Navalnîi, iar opozantul rus l-a numit pe Prigojin „un omuleț chel”. BBC publică o fotografie din timpul unei astfel de misiuni de recrutare.
The New York Times a realizat o excelentă investigație video, cu noi imagini exclusive, prin care demască unitatea militară rusă care a făcut masacrul de la Bucea, la începutul invaziei.
Raportul „6 ianuarie”
Comisia din Camera Reprezentanților a SUA, care a investigat asaltul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021, a publicat raportul final, de peste 800 de pagini, în care susține că Donald Trump s-a angajat într-o „amplă conspirație” pentru a anula rezultatele legale ale alegerilor prezidențiale din 2020 și nu a acționat pentru a-i împiedica pe susținătorii săi să atace Capitoliul, relatează Associated Press.
Aceste concluzii vin după 18 luni de la insurecția violentă, discuțiile cu peste 1.000 de martori - de la cei mai apropiați colaboratori ai lui Trump, la forțele de ordine și până la unii dintre participanții la asalt.
Donald Trump alături de familia sa, 20 iulie 2022.
Cauza centrală a fost „un singur om”, se arată în raport: Trump. Insurecția a fost „un asalt asupra democrației” și „a pus în pericol viețile legislatorilor americani”, a concluzionat comisia.
The New York Times subliniază că raportul a fost publicat la trei zile după ce legislatorii l-au acuzat în mod oficial pe fostul președinte de instigare la insurecție și alte trei infracțiuni, iar CNN relatează că recomandarea comisiei este să se i interzică lui Donald Trump să mai ocupe o funcție publică.
Limba română în Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat ieri cu privire la legea educației pentru minoritățile din Ucraina, despre care a spus că încalcă avizul dat de Comisia Europeană pentru aderarea acestei țări la UE, scrie Europa Liberă.
În acest sens, Kievul se angajase să asigure învățământ public integral în limba maternă a minorității românești. Libertatea a abordat subiectul pe larg: Efectul va fi că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina, în timp ce liniștește opinia publică - „Nu este o lege împotriva românilor, ci o lege dată în război. Să nu avem o atitudine care-i ajută pe ruși”, spune profesorul Cristian Pîrvulescu.
Tot Libertatea scrie că, la 33 de ani de Revoluție, legea privind securitatea și apărarea cibernetică adoptată zilele trecute în Senat va naște „informatorii 2.0”. O altă critică este că legea inițiată de Guvern duce la „militarizarea întregului spațiu virtual românesc, sub pretextul securizării sale”.
Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare după incendiul provocat de „teroriști” în timpul Revoluției. Fotografie făcută pe 26 decembrie 1989.
În acest context a venit ieri anunțul Serviciului Român de Informații că a declasificat dosarul intern al implicării cadrelor Securității în Revoluția din 1989. Maculatura SRI este greu de citit pe alocuri, din cauza calității slabe a scanării, iar G4Media remarcă anonimizarea numelor din documente.
Pe acest subiect, Europa Liberă prezintă istoria controversată a comisiei senatoriale care a anchetat dosarul, în primii ani de după căderea comunismului. Europa Liberă vă prezintă și „drumul pătat cu sânge către libertate. Amintirile celor care au trăit și simțit Revoluția”.
Un update cu privire la proiectul care prevedea schimbarea denumirii Bulevardului Primăverii în Bulevardul Monica Lovinescu și a Străzii Herăstrău în Strada Virgil Ierunca. Proiectul a fost scos de pe ordinea de zi, iar Gândul a documentat scandalul din spatele proiectului.
Marcel Ciolacu a scris în Politico un editorial în care afirmă că „aderarea României la Schengen ar întări Europa - nu ar slăbi-o”, în timp ce Digi24 preia un editorial din presa austriacă: Karl Nehammer se va răzgândi în februarie în privința blocării României la Schengen, conform Die Presse.
Contributors publică o selecție de opinii culese de la refugiaţii din Bucureşti. Ce spun ucrainenii despre români? Sunt mărturii cu bune și cu rele, care îndeamnă la reflecție, și ne arată părțile pozitive pe care poate că nu le vedem în fiecare zi cu ochii noștri, dar ne spun și ce mai avem de îmbunătățit.
Doi copii curăță zăpada pe o stradă din Minneapolis, SUA, pe 22 decembrie 2022.
Alte știri:
- Cel puțin 44 de avocați iranieni au fost arestați după ce au reprezentat persoane reținute în timpul a trei luni de proteste, declanșate de moarteatinerei Mahsa Amini în timp ce se afla în custodia poliției pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător o eșarfă.
- China se așteaptă la un vârf al infectărilor Covid în decurs de o săptămână, conform unui oficial din domeniul sănătății, în ciuda faptului că autoritățile de la Beijing minimalizează gravitatea bolii și continuă să nu raporteze noi decese.
- Taiwanezii se înghesuie să facă antrenamente de apărare civilă, în așteptarea unei posibile invazii a Chinei, pe măsură ce valul de dezinformare de pe rețelele sociale crește. „Toate știrile false - trebuie să înțelegem acest lucru ca făcând parte din condițiile de război”, spune o tânără.
- În Statele Unite, ideea unei săptămâni albe de Crăciun s-a transformat într-o stare de panică și de haos, după ce meteorologii au înrăutățirea vremii, pe care au descris-o ca o combinație între un uragan și un viscol. Autoritățile se așteaptă la un strat gros de zăpadă, ploaie înghețată, temperaturi sub zero grade, mii de zboruri anulate și întreruperi de curent.
- În așteptarea Crăciunului, vă recomand o istorie luminițelor pe care ne-am obișnuit să le vedem peste tot în timpul sărbătorilor de iarnă. Povestea pleacă de la un detaliu extrem de interesant: invenția a aparținut unui om care nu a sărbătorit Crăciunul, fiind evreu din Imperiul Otoman, explicând deopotrivă antisemitismul și islamofobia.
Ca de fiecare dată, vă recomand să ne scrieți la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina de Facebook.
Sărbători liniștite,
George