Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Parlamentul a adoptat ieri legea care schimbă modul de acordare a pensiilor de serviciu. Creșterea vârstei de pensionare se amână pentru cel puțin cinci ani, în timp ce șefi numiți politic de la unele instituții sunt exceptați de la interdicția cumului pensie-salariu. Votul s-a dat cu scandal.
- Tot în Parlament, PNL și PSD au depus un proiect de lege care ar urma să crească pragul electoral de intrare în Parlament de la 5% la 7%. Analiștii avertizează că unele partide ar dispărea în aceste condiții.
- Generalul rus Serghei Surovikin, despre care s-a spus că a fost implicat în rebeliunea grupului Wagner, nu a mai fost văzut de sămbătă. Unele surse spun că ar fi fost arestat.
O reformă originală
Legea pensiilor „speciale” nu este doar despre privilegiile unora sau altora sau despre riscul ca România să piardă banii din PNRR. Este, după cum au remarcat unii analiști, și despre ameliorarea unui curent social de tip „noi vs ei”, care a apărut în ultimii ani în România și de care pot profita mai ales partidele naționalist-extremiste.
Cum a tratat Parlamentul, în aceste condiții, acest proiect? Ca pe oricare altul, ca și cum nu ar fi nimic „special” la el.
După săptămâni în care în spațiul public s-au vânturat sute de declarații verbale și amendamente scrise despre cum ar trebui să arate reforma, varianta finală votată ieri în Parlament creează nu doar aparența că nu a corectat nimic, ci pare că adâncește și mai mult problema „noi vs ei” din societate.
Legea pensiilor speciale a stârnit nemulțumiri în societate de care a profitat adesea partidul AUR. Formațiunea are un mesaj anti-guvernamental, cu tentă naționalistă. În imagine, liderul ei, George Simion.
Colegii mei au numit reforma „demnă de Caragiale”, pentru modificările „pe ici pe colo” pe care le aduce. Două dintre principiile contestate din vechea lege, lipsa contributivității și cumulul pensie-salariu rămân, cel puțin în următorii cinci ani, și pentru majoritatea categoriilor de angajați. Iar impozitarea de 40% pentru indemnizațiile mai mari de 4.000 de lei promisă în „campania electorală” a acestui proiect s-a redus la 15%.
E-adevărat că dispar unele categorii profesionale care vor putea cumula pensia cu salariu, însă se introduc excepții. Printre ele șefi numiți eminamente politic de la instituții precum ANCOM, șefi de la BNR ale căror venituri sunt deja substanțiale, clerici precum patriarhul Daniel.
Opoziția a tunat ieri că nu s-a schimbat, de fapt, nimic. Nu a fost nicio reformă, ci doar o cosmetizare. Dinspre Putere, președintele Comisiei de Muncă, Adrian Solomon, a sintetizat: „Noua lege nu desființează pensiile speciale, ci le reformează”.
Pentru a vă face propria părere despre cum au „reformat” parlamentarii legea pensiilor de serviciu, iată cele mai importante relatări din presa românescă pe acest subiect: Europa Liberă, Libertatea, Economedia, Hotnews.
O bombă în Parlament: legea pragului electoral
Tot în Parlament a ajuns un proiect de lege ce poate avea efecte periculoase, avertizează specialiștii.
15 deputați de la PNL și unul de la PSD au depus la Camera Deputaților o inițiativă legislativă de modificare a legii electorale. Proiectul are un singur articol, prin care se propune ridicarea pragului electoral de la 5% la 7% pentru partidele politice care vor să aibă reprezentare parlamentară.
În expunerea de motive, inițiatorii invocă rezultatele alegerilor din ultimii 20 de ani, care au determinat în Camera Deputaților și Senat „o fragmentare politică importantă”.
„Acest lucru s-a repercutat asupra dificultății constituirii unor majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică și o stabilitate guvernamentală”, se arată în expunere.
Un cadru din Parlamentul României. PSD și PNL își doresc ca, pe viitor, doar partidele cu peste 7% în alegeri să mai poată intra în Legislativ.
Ce efecte ar putea avea, însă, asupra democrației din România un astfel de proiect? Printre cele mai nefaste, spune pentru Digi24 politologul Cristian Pârvulescu, care arată că democrațiile mature scad acest prag, nu îl ridică.
„O astfel de propunere nu este democratică. Ne trimite către Turcia, nu spre Olanda”, spune Pârvulescu.
Tot pe plan politic, între PSD și PNL ar exista o dispută legată de modul în care să intervină guvernul pentru reducerea prețului la alimente. Premierul Ciolacu vrea să reducă prețurile alimentelor de bază prin micșorarea adaosului comercial, în timp ce ministrul Economiei, Marcel Boloș, vrea să taie din TVA.
Între timp, deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 36,91 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, adică 2,32% din PIB.
Nu ratați de pe site-ul nostru ediția de astăzi a one2one. Invitata Ancăi Grădinaru este Simona Cojocaru, secretar de stat în MApN, care vorbește inclusiv de planurile pe termen scurt ale NATO în România.
Riscul de a fi general în Rusia
Generalul rus care ar fi știut despre revolta Wagner, Serghei Surovikin, a dispărut, scriu The Guardian și New York Times, care citează serviciile secrete de informații americane.
Surovikin a fost văzut în public ultima oară sâmbătă. El este șeful forțelor aerospațiale ruse și fost comandant suprem al Moscovei în Ucraina. Pe atunci, șeful Wagner, Evgheni Prigojin saluta numirea sa în această funcție, numindu-l o „figură legendară” și „născut pentru a-și sluji patria-mamă”.
Surovikin nu e singurul care a dispărut. Valeri Gherasimov, actualul comandant al trupelor ruse din Ucraina și deținătorul uneia dintre cele trei „serviete nucleare” ale Rusiei, nu a mai apărut în public sau la televiziunea de stat de sâmbătă trecută și nu a mai fost menționat într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării de pe 9 iunie.
Generalul Valery Gherasimov nu a mai fost văzut în public de sâmbătă, 24 iunie.
În Ucraina, 11 persoane, inclusiv patru copii, au fost uciși într-o lovitura cu bombă asupra unui restaurant popular din Kramatorsk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un presupus agent rus implicat în atac va fi acuzat de trădare.
Presa internațională mai scrie despre protestele din Franța, acolo unde cel puțin 77 de persoane au fost arestate în timpul celei de-a doua nopți de manifestații declanșate de împușcarea mortală a unui șofer de 17 ani de către poliție.
În SUA, ziarele americane scriu despre fumul care învăluie mai multe orașe din centrul țării. Cauza ar fi incendiile de vegetație din Canada.
Alte subiecte:
- Presupuse rămășițe umane au fost găsite în epava submersibilului Titan, a spus Garda de Coastă a SUA.
- Madonna își amână turneul după ce a suferit o infecție bacteriană „gravă” și a fost spitalizată.
- Audierea Simonei Halep în cazul de dopaj are loc zilele acestea, la Londra.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Podcastul Europa Liberă SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.
Pe mâine,
Ionuț