Război în Ucraina | 15 km pe jos până la graniță. Unii studenți refugiați vor să își termine studiile în România

Pe holurile de la Căminul P7 din Regie e o zarvă continuă. Studenții din Tunisia sunt cazați pe același etaj și ies din camere să vorbească unii cu ceilalți. Le simți încordarea și îngrijorarea. Au trecut prin clipe groaznice, dar acum vor să știe ce pot face de mâine.

Mulți dintre studenții veniți luni și marți în România sunt în ultimul an la Medicină și mai aveau două luni până când ar fi obținut diploma de medic. Se tem ca războiul din Ucraina să nu le să nu le anuleze ani de studiu și de practică. Ar vrea să rămână în România și să-și termine studiile.

„În toate orașele din Ucraina sunt bombardamente. Nicăieri nu ești în siguranță”, spune Fashola Atinyke, student la Medicină la Universitatea din Ternopil. El susține că sunt cam 200 de studenți care au părăsit universitatea și au venit spre România.

Au plecat toți studenții după ce au început bombardamentele. Până la graniță au mers pe jos cel puțin 15 kilometri pentru că mașinile sunt lăsate la distanță de graniță. Studentul Fashola spune că a stat mult la coadă la vama ucraineană, dar când a trecut la români erau mulți voluntari care îi așteptau cu mâncare și apă.

Unul dintre studenții tunisieni, Abderrazel Ayari, notează numărul de telefon pentru că vrea să obțină mai multe informații despre cum poate să rămână în România.

„Noi vrem să stăm în România și să ne continuăm studiile. Mai aveam două luni până terminam și deveneam medici. Am vrea să ne continuăm studiile aici. Știți cum să facem?”, întreabă Abderrazel Ayari care se alătură discuției noastre.

Tinerii spun că nu au actele de la universitate pentru că din cauza războiului au fost nevoiți să plece. Mulți dintre ei au rude printre studenții tunisieni care studiază în România, care le-au spus că aici e bine.

Studentul Abderrazed ar vrea să obțină informații despre cum poate să rămână să învețe în România.

Printre refugiați sunt și doi doctoranzi, soț și soție, el tunisian, ea ucraineancă. Natalia Ahmed e de origine din Kiev, dar a decis să plece cu soțul ei spre România.

Amândoi sunt avocați în Dnipro și sunt în același timp și doctoranzi. „Situația e foarte grea în Ucraina, mi-am lăsat părinții acolo. Tatăl meu mi-a zis că ieri au început să tragă în civili la întâmplare, este singurul motiv pentru care am decis să plecăm de acolo”, spune Natalia Dehissi.

Natalia și Ahmed sunt soț și soție și au venit din Dnipro

„Socrii mei vor să stea acolo. I-am rugat să vină cu noi, dar nu au vrut, au zis că acolo e casa lor”, spune și Ahmed Dehissi, care a studiat și la Iași înainte să meargă în Ucraina. De aceea a ales să vină în România, pentru că știe țara.

Două studente nu s-au despărțit de cățeii lor

Într-una din camerele de cămin stau studente din anii mai mici, tot la Medicină. Khouloud e studentă în anul 1 în Ternopil. N-a putut să plece fără Zeus, cățelul ei de care era nedespărțită. „Pentru mine a fost greu pentru că nu sunt demult în Ucraina, eu am început studiul în toamna trecută și acum trebuie să plec”, a spus Khouloud.

Khouloud l-a purtat pe Zeus în brațe câțiva kilometri buni de mers pe jos până la graniță.

La fel și Miriam, studentă în anul IV, a venit cu cățelul Kitoza.

„Nu știm când se termină războiul. Noi vrem să știm dacă putem rămâne aici, să studiem aici”, spune Miriam strângându-l pe Kitoza în brațe.

Kitoza este cățelul lui Miriam, studentă în anul IV la Medicină în Ucraina.

La parterul Căminului P7 sunt camere pentru studenții din Nigeria, care au și cazare asigurată de către ambasada proprie pentru trei zile la un hotel din centrul Capitalei.

Administratoarea Căminului P7, Adela Conea, a spus că marți erau ocupate 38 din 48 de locuri pentru studenții străini.

„Se mai eliberează pentru că în seara asta au spus că pleacă unii dintre ei. Aveam aceste camere libere, pentru că erau camere libere în caz de situații de urgență precum Covidul. Am avut amenajate camerele, iar acum erau libere. Acum stau numai cei străini în căminul P7”, a spus Adela Conea, marți după-amiază.

Studenții au primit o masă caldă și produse de igienă. „Studenții români sunt solidari. Au venit și le-au dat mâncare și apă. Noi le-am dat spirt, măști, produse de igienă personală. Au fost destul de mulțumiți”, a spus Adela Conea.

Alți 250 de studenți din Ucraina sunt cazați începând de marți seara în căminele Universității din București din Grozăvești și din cartierul Fundeni.

Un număr de 50 de studenți din Nigeria sunt cazați la Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară.

Sorin Cîmpeanu spune că vrea să schimbe legea astfel încât studenții din Ucraina să poată învăța în România

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a spus pentru Europa Liberă că lucrează la modificarea legislației pentru studenții care vin din Ucraina.

„Oricum, lor le trebuie actele de studii; fără asta nu vor putea obține viza de studii. Noi modificam legislația ca sa poată fi preluați, prin excepție, oricând pe parcursul anului universitar dacă vin din țări terțe, precum Ucraina”, a spus ministrul Educației.