Linkuri accesibilitate

Cât de pregătită e România să acorde asistență medicală refugiaților ucraineni


Până duminică, la ora 16, un număr de 56.371 de cetăţeni ucranieni au intrat prin punctele de trecere a frontierei în România. Dintre aceștia 28.174 de persoane au plecat în alte țări.
Până duminică, la ora 16, un număr de 56.371 de cetăţeni ucranieni au intrat prin punctele de trecere a frontierei în România. Dintre aceștia 28.174 de persoane au plecat în alte țări.

Ministerul Sănătății a stabilit că ucrainenii care intră în România zilele acestea beneficiază de asistență medicală timp de 90 de zile, în aceleași condiții ca românii, în baza unui acord mai vechi, din 1961, dintre cele două țări.

Când au urgențe medicale, ucrainenii sunt asistați de medicii de la serviciile de urgență, iar dacă sau boli cronice primesc asistență medicală și medicamente.

Ministerul Sănătăţii a identificat 3.152 de paturi de spital, pe diferite tipuri de specialităţi, unde cetăţenii ucraineni care ar putea fi răniţi în conflictul din ţara vecină, indiferent dacă sunt civili sau militari, vor putea primi îngrijiri medicale.

Ministrul Alexandru Rafila a precizat că cele mai multe locuri sunt în spitalele care au graniță cu Ucraina: Suceava, Satu Mare, Maramureș, dar și Iași și Vaslui.

Spitalele din fiecare județ se pregătesc pentru răniții care vor veni din Ucraina
Spitalele din fiecare județ se pregătesc pentru răniții care vor veni din Ucraina

„Am identificat un total de 3.152 de paturi, defalcate pe tipuri de specialităţi: neurochirurgie - 224, ORL - 254, chirurgie oromaxilofacială - 80 şi aşa mai departe pentru fiecare specialitate, care ar putea să constituie o mână de ajutor pentru persoanele care pot să fie rănite în Ucraina, indiferent de statutul lor, fie că sunt persoane civile, fie militare. Sigur, spitalele militare sunt pregătite, au altă organizare, dar sistemul public de sănătate din România este la dispoziţia răniţilor din Ucraina", a declarat Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerului Sănătăţii. De asemenea, DSP-urile din județele de graniță au echipe care îi evaluează pe ucrainenii care au nevoie de ajutor medical.

Crucea Roșie acordă primul ajutor celor care intră în România

Prima dată, ucrainenii care intră în România sunt întâmpinați de voluntarii de la Crucea Roșie aflați în punctele de trecere a frontierei care le acordă primul ajutor.

„În cele patru puncte de frontieră avem corturi ale Crucii Roșii în care îi așteptăm cu ceai cald, alimente. Stăm zi și noapte la corturile din vamă și acordăm primul ajutor”, spune unul dintre directorii de la Crucea Roșie, Ioan Silviu Lefter.

După ce trec de vamă și ajung în locurile special amenajate de autoritățile locale, refugiații sunt asistați de medicii de la DSP care au fost dislocați în aceste centre.

Suceava: Chestionar pentru declararea afecțiunilor

La Suceava, cei care ajung în tabăra de refugiați din orașul Siret sunt triați de medici de la DSP. „Noi avem un chestionar, tradus în limba ucraineană, astfel încât să declare singuri dacă au afecțiuni cronice care necesită îngrijire imediată. Colaborăm cu Colegiul Farmaciștilor din Suceava care ne dă medicamente pentru cei care suferă de boli cronice, cum este diabetul de exemplu”, a spus purtătorul de cuvânt de la DSP Suceava, Gabriela Băncilă.

O echipă formată dintr-un medic de la DSP Suceava și un asistent medical e în permanență în tabăra de refugiați de la Siret și verifică funcționațitatea utilităților și a condițiilor de temperatură. Pe lângă aceștia, aici mai sunt medici de familie de la spitalul orășenesc care vorbesc ucraineana.

„Asigurăm triajul, dacă se identifică persoane care au nevoie de asistență medicală, îi trimitem către Spitalul Municipal Rădăuți sau la Spitalul Județean Suceava, în funcție de situația medicală, dar deocamdată nu a fost cazul. Au trecut prin această tabără 274 de persoane, dintre care 2 gravide. Cei mai mulți stau puțin. Nu au fost incidente de niciun fel până acum”, a mai spus Gabriela Băncilă.

Ministerul Sănătății a avut luni o videoconferință cu toți șefii DSP-urilor. A stabilit că, în taberele organizate de DSU, trimite echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic, evaluarea stării de sănătate a refugiaților și asigurarea testării acestora pentru Covid. Cei care au nevoie de servicii medicale vor fi îndrumați spre spitalele din zonă.

La Galați, o femeie de 84 de ani a murit la scurt timp după ce a venit în România

DSP Galați a stabilit ca ucrainenii care au nevoie de asistență medicală să meargă la UPU de la Spitalul Județean Galați, iar copiii să fie trimiși la Spitalul Urgență de Copii. Situațiile critice sunt preluate de Salvare.

„Absolut orice persoană care intră pe teritoriul României și are nevoie de susținere medicală se poate adresam la orice serviciu UPU, Smurd și la orice spital”, a spus purtătoarea de cuvânt de la DSP Galați Liliana Iordăchescu.

La Galați, o femeie în vârstă de 84 de ani, sosită din Ucraina duminică și cazată în centrul amenajat de primărie, a făcut stop cardio respirator în noaptea de duminică spre luni. Medicii chemați prin 112 au încercat să o resusciteze timp de o oră, însă nu au mai putut-o salva. Rudele femeii au spus că aceasta avea mai multe probleme medicale.

DSP Iași asigură testele PCR pentru cei care pleacă cu avionul

La Iași, DSP asigură testarea PCR pentru cei care au nevoie de teste pentru a pleca în străinătate. „Avem un centru 24/24 care îi testează pe cei care sunt în tranzit și pleacă cu avionul. În rest, nu am avut alte solicitări, dar acordăm asistență medicală dacă va fi nevoie”, a spus directorul DSP Iași, Vasile Cepoi.

La București, viceprimarul Horia Tomescu a solicitat spitalelor din subordinea primăriei să ia măsuri pentru acordarea de asistentă medicală primară. De ieri până azi, 200 de persoane din Ucraina au avut nevoie de asistență medicală prin direcția de sănătate de la Primăria București.

Spitalele militare vor trata răniții din Ucraina

În paralel cu asistența medicală pe care o acordă civililor, statul român a decis ca toate cele 11 spitale militare din România să primească răniți din Ucraina. Gral. Cristian Spînu, purtătorul de cuvânt de la MApN arată că până acum nu a venit niciun rănit.

„Spitalele militare au aproape toate specialitățile medicale. Am transmis Ucrainei disponibilitatea de a prelua răniți să-i tratăm la noi. În funcție de cum se va dezvolta, situația atunci vom avea detalii”, a spus Gral. Cristian Spînu.

Acesta susține că autoritățile medicale militare din România sunt în legătură cu autoritățile medicale militare din Ucraina, iar în funcție de cerințelor ucrainenilor vor stabili unde e cel mai bine să îi ducă pe răniți.

„Dacă au răniți care să fie transferați în România vom discuta cu ei și vom vedea unde este cel mai bine pentru răniți, în funcție de gravitatea rănilor. S-ar putea să trebuiască să ajunsă foarte repede și atunci îl ducem la cel mai apropiat. Întotdeauna există o evaluare anterioară transferului pacientului”, mai spus Cristian Spînu.

Unul dintre cele mai mari spitale militare se află în Municipiul Iași, cu 190 de paturi, dintre care 88 la Chirugie. Col. Iulian Pleșescu de la Spitalul Militar Iași spune că ordinul privind tratarea răniților ucraineni a venit de sâmbătă.

„Noi suntem pregătiți. Trimitem zilnic către direcția medicală câte paturi libere avem. Lucrurile evolueză de la minut la minut, nu de la zi la zi. Oamenii știu ce au de făcut. Suntem și militari și medici aici. La noi se lucrează 24/24, avem medici de gardă, îi chemăm și de acasă când e nevoie”, a spus Iulian Pleșescu.

Medicii de la Iași vor face joi o donare de sânge la centrul de transfuzii din oraș pentru a-l trimite către Ucraina.

Spitalul Militar din București este singurul cu centru de transfuzii propriu, deschis zilnic între 8 și 14, unde pot să doneze toți cei care vor să ajute Ucraina.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG