Preşedintele Klaus Iohannis (în centru) şi premierul olandez Mark Rutte (în stânga), alături de fostul premier Nicolae Ciucă, în timpul unei vizite la unitatea militară de la Cincu, Braşov, sediul grupului de Luptă NATO în România, în octombrie 2022.
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a acordat un interviu pe larg postului tv Digi24, în emisiunea Jurnalul de seară moderată de Cosmin Prelipceanu.
El a vorbit despre securitatea României, respectiv cea regională, cu accent pe influenţa Rusiei în Marea Neagră şi problema Transnistriei, dar şi despre posibilitatea ca actualul preşedinte, Klaus Iohannis, să candideze pentru o înaltă funcţie europeană sau în cadrul NATO.
Traian Băsescu, în prezent europarlamentar, a transmis că îşi va încheia cariera politică odată cu finalizarea mandatului actual, la începutul verii şi că se va ocupa de o fundaţie dedicată familiarizării liceenilor cu instituţiile europene.
„Rusia poate ocupa Transnistria într-o noapte, dar nu poate menţine ocupaţia!”
„Putin poate ocupa Transnistria într-o noapte. Desantează o brigadă de infanterie în Transnistria și a ocupat-o. Lățimea maximă a Transnistriei e de 27 de kilometri. Dar Putin nu poate ține Transnistria nici măcar trei zile. Pentru că Ucraina nu va tolera prezență militară masivă în Transnistria. Și, așa cum a pățit cu Insula Șerpilor, ar păți cu Transnistria”, a spus fostul preşedinte Traian Băsescu, în interviul de la televiziunea de știri.
El a făcut aluzie la faptul că din în prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, în 24 februarie 2022, Rusia a invadat şi Insula Şerpilor, dar în luna iunie a aceluiaşi an a ordonat retragerea trupelor. Kremlinul a invocat faptul că şi-ar fi îndeplinit obiectivele în regiune, însă Kievul a transmis că retragerea s-a datorat succesului ripostei armatei ucrainene.
Traian Băsescu a numit „o gogoaşă” aşa-zisele planuri de alipire a Transnistriei la Federaţia Rusă.
„Rusia nu poate menține o ocupare a Transnistriei. Nu are cum, pentru că Ucraina va spulbera tot ce e de spulberat acolo și gândiți-vă că accesul nu poate veni decât de pe Marea Neagră, prin aer. N-ai cum. N-a cucerit Odesa, nu poate cuceri Transnistria. O poate ocupa, dar nu o poate menține", a întărit fostul şef al statului român, citat de News.ro.
În schimb, el a transmis că forţa navală rusească în Marea Neagră nu trebuie subestimată.
„Rusia are submarine în Marea Neagră. Nu vă luați după forța pe care o vedeți la suprafața apei. Nimeni nu știe câte, nimeni nu știe ce capabilități militare au. Deci Rusia trebuie privită ca o forță care domină Marea Neagră până când NATO - în mod deosebit împreună cu Turcia, Grecia, România, Bulgaria - va avea suficientă forță în Marea Neagră pentru a domina liniile de transport", a menţionat el.
Îți mai recomandăm Un nou ajutor de apărare pentru R. Moldova va fi discutat de țările europene„Noi acum nu mai circulăm pe unde vrem prin Marea Neagră. Pentru că nu sunt libere căile navigabile. Asta înseamnă că Rusia domină. Nu lasă liberă navigația. Trebuie să vină pe coastă, e complicat."
Băsescu a adăugat că „obiectivul lui Putin este să ajungă la gurile Dunării.” „Atunci va putea lua Transnistria şi dacă vrea, poate lua şi Moldova. Dar slavă Domnului, ucrainenii sunt nişte eroi (…) Să mulţumim Ucrainei că îi ţine departe de Odessa şi, implicit, departe de gurile Dunării.”
„I-am spus unui premier că reducerea cheltuielilor Apărării înseamnă trădare”
Întrebat despre cum îşi explică faptul că România nu are suficienţi rezervişti şi că nu poate furniza muniţie NATO, fostul preşedinte a transmis că „singura soluţie pentru a crea un număr suficient de militari este reintroducerea stagiului militar obligatoriu.”
El a subliniat că chiar dacă premierul Marcel Ciolacu declară că România este apărată de NATO, România are obligaţia să se apere până când sosesc suficiente trupe ale alianţei nord-atlantice.
„În cazul unei invazii, ce înseamnă 2.000 de puşcaşi marini la Kogălniceanu şi 1.000 de militari străini la Cincu sub comandă franceză? Înseamnă nimica toată. Trebuie să ai o armată care îţi permită să rezişti 45 - 60 de zile până când NATO îşi mobilizează resursele de război să te poată ajuta”, a adăugat el.
Grupul de Luptă al NATO din România - înfiinţat după invadarea Ucrainei de către Rusia - va crește în primăvara anului 2025 și va ajunge temporar la 4.000 de militari, după cum a scris Europa Liberă în 29 februarie.
Îți mai recomandăm Grupul de luptă NATO din România crește temporar la nivel de brigadă, de la peste 1.000 la 4.000 de militariÎn prezent sunt peste 1.000 de militari în grupul de luptă de la Cincu, din județul Brașov.
Fostul şef al statului a vorbit şi despre faptul că preşedintele României nu mai are în prezent puterea de a bloca bugetul Ministerului Apărării - în caz că acesta este insuficient - din cauza unei decizii mai vechi a Curţii Constituţionale.
Tăierea de cheltuieli din bugetul Apărării ar reprezenta trădare, susţine fostul preşedinte, care spune că i-a transmis unui (fost) premier acest lucru.
„A existat un CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, n.r.) în care am spus unui premier că e vorba de trădare, dar asta (se va vedea, n.r.) peste 50 de ani, când se vor deschide arhivele CSAT-ului. Trădare a însemnat tăierea cheltuielilor militare.”
Premierul la care face referire fostul preşedinte ar putea fi Victor Ponta - la acel moment, prim ministru al Partidului Social Democrat. În 2014, printre multele divergențe dintre cei doi, au fost și cele pe tema bugetului Apărării. În timp ce T. Băsescu susţinea creşterea mai rapidă a bugetului la 2,38% din PIB, cât şi-ar fi asumat România faţă de NATO, V. Ponta propunea o creştere treptată a fondurilor pentru Apărare.
În interviul de marţi, 5 martie, Băsescu l-a nominalizat, de altfel, pe Victor Ponta, cu trimitere la o decizie a Curţii Consituţionale care limitează puterea de decizie a preşedintelui în privinţa fondurilor pentru Apărare.
„Şi a mai venit şi Curtea Constituţională care a făcut un lucru. Preşedintele avea o pârghie. Bugetul trebuia să primească avizul CSAT-ului, în zonele instituţiilor de forţă, adică Armată, minister de Interne, servicii de informaţii. În timpul domnului Ponta, Curtea Constituţională a stabilit că avizul CSAT este facultativ şi nu e obligatoriu să fie, nu e obligatoriu ca guvernul să ţină cont de avizul CSAT”, a spus Traian Băsescu.
Îți mai recomandăm Ce tehnologie americană are armata română și ce și-ar dori. Polonia va avea mai multe tancuri Abrams, mai repede„Deci preşedintele, deşi răspunde de securitate, e primul responsabil, nu mai are pârghia prin care să spună guvernului «îmi pare rău, România are nevoie de muniţie, de artilerie, pentru că nu avem, nu ne producem muniţia NATO». Preşedintele nu mai poate bloca bugetul acum pe motiv că guvernul nu a alocat suficiente resurse Armatei.”
De precizat că, în ultimii șapte ani, România a alocat cel puţin 2% din PIB pentru Apărare, iar în 2023 bugetul a crescut la 2,5% din PIB. România nu a reuşit să cheltuie decât sub 1,6% din PIB însă.
Deşi autorităţile promiteau un buget similar pentru 2024, Ministerul Apărării are pentru anul în curs un buget de 2,5% din PIB, adică aproximativ 8 miliarde de euro.
De ce trebuie să respingă România candidatura lui Mark Rutte la şefia NATO
Traian Băsescu spune în interviul acordat pentru Digi24 că singura explicaţie pentru devansarea datei la care pot avea lor alegerile prezidenţiale este dată de faptul că preşedintele Iohannis şi-ar dori ori o candidatură pentru o funcţie înaltă europeană ori o funcție în cadrul NATO.
Amintim, Camera Deputaţilor a aprobat recent, ca for decizional, proiectul de lege prin care alegerile prezidenţiale din acest an pot fi organizate cu trei luni mai devreme - adică în septembrie - decât expirarea mandatului preşedintelui, care expiră în decembrie.
„Cred că singura explicaţie este legată de opţiunea preşedintelui Iohannis de a se bate pentru o funcţie la nivel european sau la nivel NATO. Altă explicaţie nu există. Pentru că e dificil să organizeze alegeri în septembrie, să stai cu doi preşedinţi până la sfârşitul lui decembrie. E o perioadă lungă, în care ai şi preşedinte ales, şi preşedinte în funcţie. E dificil.”
Fostul şef al statului consideră că pentru o funcţie europeană Klaus Iohannis „s-a trezit târziu”, întrucât poziţiile cele mai înalte de la nivelul instituţiilor UE sunt ca şi acontate, astfel că şansele actualului preşedinte de a ocupa una dintre acestea sunt foarte mici.
El a adăugat în schimb că Iohannis poate lupta cu premierul olandez Mark Rutte - despre care a spus că „dispreţuieşte România” - pentru funcţia de secretar general al NATO.
Preşedintele Klaus Iohannis (în centru) şi premierul olandez Mark Rutte (în stânga), alături de fostul prim-ministru român Nicolae Ciucă, în timpul unei vizite la unitatea militară de la Cincu, Braşov, sediul grupului de Luptă NATO în România, în octombrie 2022.
„Asta este părerea mea şi preşedintele Iohannis are obligaţia să se bată ca acest individ să nu devină secretar general NATO”, a explicat fostul preşedinte al României.”
„România trebuie să respingă ideea cu Mark Rutte secretar general NATO pentru că e o funcţie din care influenţezi activitatea publică, cea de secretar general NATO, în niciun caz pe cea militară. Aici sunt generalii americani care sunt şefii operaţiunilor, dar imaginea publică şi ceea ce poţi să spui ca civil aflat în fruntea NATO este influenţată de secretarul general NATO şi România nu are nevoie de un om care a dovedit că e ostil acestei ţări, de cele mai multe ori fără motiv”, a mai afirmat Traian Băsescu.
Olnda s-a opus în mandatul actual al lui Mark Rutte aderării României la Schengen, după care şi-a reconsiderat poziţia, menţinându-şi însă veto-ul faţă de Bulgaria. Între timp, aderării depline a României la Schengen s-a opus însă Austria.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.