Ce s-ar întâmpla cu traficul ilegal de gunoaie odată cu intrarea României în Schengen?

Teoretic, exporturile ilegale cu gunoi spre România nu ar trebui să crească foarte mult dacă ușile Schengen s-ar deschide în 2023, așa cum speră autoritățile române.

Asta pentru că Portul Constanță rămâne cea mai importantă poartă de intrare a deșeurilor ilegale. În plus, pentru restul graniței unde ar dispărea controlul transfrontalier - cu Ungaria și Bulgaria - este introdus din acest an un sistem prin care Garda de Mediu verifică la destinație dacă deșeurile sunt reutilizate sau sunt depozitate ilegal.

Deșeurile pot fi introduse în România doar dacă aceste sunt folosite în activități industriale, cum ar fi fabricarea cimentului.

Problemele apar cu TIR-urile care nu sunt înregistrate ca transportând deșeuri. Cele mai dese situații sunt când autocamioanele au documente din care reiese că transportă produse second-hand, dar de fapt în container sunt deșeuri.

Acestea ar putea intra în România, pe la granița cu Ungaria și Bulgaria, fără a mai fi verificate odată ce au intrat pe teritoriul românesc și până la destinație.

Jumătate din deșeurile ilegale vin din Schengen

În 2021, când s-a înregistrat un record al deșeurilor ilegale descoperite la controalele vamale, aproape 8.000 de tone de gunoi ar fi intrat în România dacă nu erau controalele la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria.

Prin Ungaria trec deșeurile din statele europene care sunt trimise în România. Prin Bulgaria ajunge gunoiul exportat de țări din afara continentului. Mai întâi intră în Grecia, Turcia și apoi ajung în Bulgaria. Sunt și transporturi care vin direct din China în Bulgaria, iar apoi iau drumul României. Informațiile despre aceste trasee ale deșeurilor ilegale sunt preluate din rapoartele de control ale Gărzii de Mediu.

Instituția se află în subordinea Ministerului Mediului și se ocupă de acțiunile de control și sancționare privind protecția mediului înconjurător.

În anul 2021 au fost identificate peste 224 de cazuri de transport ilegal de deșeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar și din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) și America de Nord (S.U.A., Canada).

În urma verificărilor efectuate de autorități, s-a stabilit că 14.000 de tone de marfă erau de fapt deșeuri care nu puteau intra în România.

Frontiere Schengen vs frontieră externă a UE

Cele mai multe evenimente au fost înregistrate anul trecut la frontiera cu Bulgaria - în zona de competență a Poliției de Frontieră din Giurgiu, fiind înregistrate 94 de cazuri, cu aproximativ 5.975 de tone de astfel de deșeuri. În ceea ce privește punctele de trecere, cel mai folosit a fost Giurgiu, dar și Călărași, Turnu Măgurele, Calafat, Bechet și Zimnicea.

La frontiera cu Ungaria - Oradea - s-au înregistrat 65 de cazuri unde au fost descoperite peste 850 de tone de deșeuri oprite la intrarea în România, în . Borş, Nădlac, și Vărșand.

Sighetu Marmației (Maramureș) și la Petea (Satu Mare) au fost descoperite 29 de cazuri cu peste 280 de tone de deșeuri cărora nu le-a fost permisă intrarea în țară.

În ceea ce privește controalele de pe granița care rămâne frontieră externă a Uniunii Europene, acolo unde inspecțiile vamale vor fi aplicate și după o eventuală intrare în Schengen, cele mai multe deșeuri ilegale ajung în portul maritim din Constanța.

La Garda de Coastă, unde au fost înregistrate aproximativ 35 de cazuri de transport ilegal, polițiștii de frontieră împreună cu autoritățile din județul Constanța au descoperit în total peste 6.960 de tone de deșeuri. Acestea au fost depistate în Portul Constanța, în terminalul de containere, dar și în Vama Veche, respectiv Negru Vodă.

La punctele de frontieră cu Republica Moldova, cele din județul Iași, și din Albița, județul Vaslui, a fost constatat doar un transport ilegal cu 20 de tone de deșeuri.

În aceste cazuri depistate la trecerea frontierei, au fost descoperite deșeurile ilegale constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice și electronice etc.

Gunoiul a fost înapoiat pe teritoriul statului vecin, la frontiera terestră, respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă), deoarece nu pot fi puse în circulație pe teritoriul României.

Trasabilitatea

Pentru a stopa traficul ilegal cu deșeuri pe la frontierele rutiere, România a impus doar un număr de doar 19 puncte de intrare prin care astfel de produse pot pătrunde în România.

În aceste puncte de trecere a frontierei se verifică fiecare transport anunțat prin sistemul informatic prin comisarii Gărzii de Mediu și niciun transport neanunțat nu poate intra în România.

În plus, ministrul Mediului, Tánczos Barna, ne-a precizat că România a implementat din acest un sistem privind trasabilitatea deșeurilor, în așa fel încât să se evite depozitarea acestora și să se ajungă la reintroducerea lor în economia circulară, prin reciclare.

„De la 1 iulie a intrat în vigoare sistemul de trasabilitate a deșeurilor - SIATD extins pentru traficul de deșeuri transfrontalier. Trasabilitatea este obligatorie de la graniță până la locul de procesare, de reciclare, este un alt element foarte important”, ne-a afirmat Tánczos Barna.

Fiecare transport de deșeuri, indiferent de modul în care intră în țară – rutier, feroviar, maritim - este verificat până la locul de destinație, unde se corelează cantitatea de deșeuri transportată cu capacitatea de procesare a unității de reciclare, în acest fel autoritățile dorind să prevină depozitarea deșeurilor.

Astfel, teoretic, acest sistem de urmărire a transportului de deșeuri ar trebui să împiedice traficul ilegal, prin care gunoiul nu este folosit, ci este îngropat sau dus la groapă.

Gunoi declarat ca second-hand

În practică, odată cu o posibilă aderare a României la Schengen, există riscul ca tot mai multe transporturi de deșeuri să fie declarate ca fiind cu produse second-hand. Aceste lucru va permite că TIR-ul și containerul să nu mai fie monitorizate prin sistemul european al trasabilității.

La vamă, deșeurile ilegale sunt ascunse în două tipuri de transporturi.

• Mai întâi este vorba de deșeuri prezentate ca deja reciclate și care sunt materii prime în diferite activități industriale.

„Deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt aduse de firme românești, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat și 80% ajunge la groapă”, ne-a explicat Ministrul Mediului, Tánczos Barna.

• Apoi, și nu este doar cazul deșeurilor de îmbrăcăminte, alte resturi de produse sunt descrise în acte ca produse second-hand care urmează să fie vândute publicului din România.

„Actele sunt schimbate fix la intrarea în țară. Se emit din afară două seturi de acte, acolo sunt deșeuri pur și simplu, pentru transportul care trece prin Europa, iar când intră în România apar ca haine second-hand în acte”, mai explică Octavian Berceanu.