#Vacanțe. De ce sunt Carpații românești ignorați de montaniarzii străini?

România are printre cele mai spectaculoase trasee montane din Europa, dar nu prea reușește să-i convingă pe montaniarzii europeni să le viziteze. În Bucovina, de pildă, regiune cu un potențial turistic imens, cel mai important ghid al străinilor rămâne Google Maps. Pentru cei de acolo, oameni din turism și autorități deopotrivă, totul se învârte parcă în jurul turistului român.

Adèle and Camille sunt două studente la arte și design din Franța care au ales să își petreacă vacanța de vară în România.

Cele două prietene locuiesc la poalele munților francezi, în apropiere de stațiunea de ski Les Sybelles, și au ales să vină în Carpații Orientali datorită peisajelor montane superbe pe care le-au găsit pe internet. Așa au poposit, la finele lunii iulie, în Câmpulung Moldovenesc, oraș-stațiune din inima Bucovinei.

Adele and Camile, două prietene din Franța, au venit în România vara aceasta pentru a vizita munții din Bucovina și Maramureș.

Le-am întâlnit pe unul dintre traseele din Munții Rarău, în apropiere de Pietrele Doamnei. Traseul se află la capătul unui drum de peste jumătate de oră cu mașina, care te duce la o altitudine de 1.520 de metri.

Șoseaua relativ bună până la cabana Rarău, dar și peisajele de pe traseu care îți taie respirația, fac din masivul Rarău - Giumalău una dintre cele mai atractive destinații montane din România. În zonă sunt 26 de trasee montane, adică 280 de kilometri pe care pasionații de drumeții montane îi pot face la pas.

Mai ales în weekend, zona este plină de mașini cu numere de România din care coboară atât turiști interesați de traseele pietroase din zonă, cât și cei care urcă până sus pentru un selfie sau câteva fotografii.

Peisaj de la Cabana Rarău, loc de plecare pentru mai multe trasee montane din zonă.

Pentru Adèle and Camille, zona este comparabilă cu ce au văzut în alți munți pe care i-au vizitat în Europa. Dacă munții nu le-au dezamăgit, cele două tinere de 25 de ani spun că itinerariul până în Bucovina le-a lăsat un gust amar.

„Am început cu stângul încă de la cazare, pentru că cei de la pensiune ne-au spus că nu au găsit rezervarea noastră, deși aceasta fusese făcută prin agenție. Am fost nevoite să așteptăm câteva ore până să ne cazăm. Mai apoi, nu am găsit prea multe informații despre cum putem ajunge pe munte, pe traseele efective, pe internet acestea nu sunt ușor accesibile în limba franceză”, spune Adèle.

Îți mai recomandăm Turist în stațiunea favorită a Împărătesei Sisi. Ce am găsit în Băile Herculane, orașul copilăriei mele

După vizita pe Rarău, cele două tinere din Franța urmau să meargă în munții din Maramureș. Au venit în România cu un autocar, crezând că vor reuși să îmbine Bucovina și Maramureșul cu trenul, mai ales că, uitându-se pe hartă, au văzut că distanța dintre cele două regiuni este mică.

Cât de greu se ajunge din Bucovina în Maramureș?

Ce nu au știut Adèle și Camille când și-au stabilit acest itinerariu e că trenurile din România nu circulă precum cele din Franța. Distanța dintre Câmpulung Moldovenesc și Borșa, de pildă – stațiune montană de la poalele Parcului Național Munții Maramureșului - este de aproximativ 100 de kilometri.

Însă niciun tren nu circulă între cele două destinații. Cursă directă pe calea feroviară nu este nici până la Vișeul de Sus sau Sighetul Marmației. Iar cele indirecte au timpi indecenți pentru un turist venit în România să se bucure de liniștea și frumusețea munților. Cinci ore până la Vișeul de Sus, 11 ore pe ruta Câmpulung Moldovenesc – Sighetul Marmației.

Ce turist și-ar dori să își petreacă vacanța destinată muntelui în trenurile din România?

Două stațiuni importante din Bucovina, respectiv Maramureș, nu sunt legate de niciun tren direct. Singura opțiune e cu mașina, însă nici șoselele nu sunt de foarte bună calitate.

Poate și de aceea, întrebate dacă ar recomanda prietenilor de acasă să vină în România pentru a vizita munții, Camille este directă: „Da, însă cu condiția să vină cu mașina personală sau să închirieze o mașină”.

„Munții sunt frumoși, însă nu e suficient pentru ca un turist, mai ales străin, să vină”, spune și Adèle.

Cultul turistului român

Munții Rarăului sunt frumoși, e-adevărat, însă pentru ca un turist din Germania, Austria sau Cehia să vină să-i vadă până în Bucovina e nevoie de mult mai mult decât atât.

Imagine de pe un traseu montan din Munții Rarău. Iulie 2022.

Frumusețea naturii, icoana de pe altarul turismului montan, este sugrumată în România de factori externi care fac ca, an de an, numărul străinilor care aleg să străbată sau măcar să admire munții țării să scadă.

Vara aceasta, de pildă, în zonele montane române au ajuns de trei ori mai puțin turiști străini decât în 2019. Cifrele din mai și iunie sunt mult mai slabe decât cele din anii trecuți, exceptând 2020 și 2021, când pandemia a influențat turismul.

În iunie 2019, de pildă, 26.000 de turiști străini vizitau zilnic munții românești. Anul acesta, în aceeași lună, doar 8.500. Cifrele au fost prelucrate în baza datelor furnizate de Institutul Național de Stastică (INS).

Cum s-a ajuns aici? De ce stațiunile sau traseele montane românești primesc azi de trei ori mai puțini turiști străini decât în 2019 ?

„Până și zonele montane din Pakistan, Muntenegru, Scoția sau Kîrgîzstan au mai mult marketing internațional decât are România”, spune consultantul în marketing turistic Răzvan Pascu.

Acesta este de părere că nu doar incapacitatea României de a-i convinge pe străini să-i vizite munții contribuie la acest eșec, ci și modul general în care se face turism în România.

Rarăul iarna. România are trasee montane spectaculoase, însă acestea nu sunt cunoscute de turiștii străini, care vin din ce în ce mai rar să le viziteze.

„Lipsesc ofertele turistice demne de luat în seamă, adică tour-operatori mari care să ‘vândă’ destinația România, lipsesc cazările de bună calitate, lipsește zâmbetul pe fețele celor care fac turism în România, iar implicarea statului în dezvoltarea și promovarea turistică este și ea aproape nulă. Până și indicatoarele turistice ne lipsesc”, e de părere Pascu.

Din afara țării, lucrurile se văd în mod similar. Mark Baker este jurnalist și blogger de călătorii, autor al ghidului Lonely Planet pentru România și Bulgaria. Într-un interviu acordat Europei Libere, el spune că zona munții sunt una dintre cele mai importante resurse turistice ale țării, însă de care România nu știe să profite.

Îți mai recomandăm #10 Întrebări | Mark Baker: „Problema infrastructurii pune în dificultate turismul românesc”

Nu e vorba doar de marketing și promovare, crede Baker, ci și de infrastructură. Drumurile proaste din România îi fac pe străini să se gândească de două ori dacă să vină aici sau nu.

„România se confruntă cu multe provocări pe partea asta, drumurile sunt groaznice. Spre exemplu, durează o zi să conduci de la Arad la București. Iar dacă rămâi blocat pe unul din acele drumuri strâmte, în spatele vreunui camion sau tractor, nu ai cum să mergi mai departe”, spune Baker.

Centrul de informare turistică închis în timpul săptămânii

De la firul ierbii, din Câmpulung Moldovenesc, turiștii confirmă spusele lui Mark Baker.

Soții Flor Garcia și Ovidiu Grigoraș, din Spania, au venit și ei în zona Maramureș/Bucovina tot la finele lunii iulie. I-am găsit la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică din Câmpulung Moldovenesc, căutând informații despre cum ar putea ajunge la mănăstirile din patrimoniul UNESCO din zonă.

Flor și Ovidiu Grigoras au mers, la finele lunii iunie, pentru a cere informații de la Centrul de Informare și Promovare din Câmpulung. Acesta era închis însă. Reprezentantul centrului s-a scuzat că e bolnav.

Într-o zi de marți, la ora 11.00, centrul deschis din fonduri europene și finanțat de Consiliul Județean Suceava era închis, așa că Flor și Ovidiu, neavând cui să ceară informații, au fost nevoiți să se descurce de unii singuri.

„Am venit ca să vedem cum putem să facem ruta mai bine pentru toate mănăstirile pentru o zi sau două zile, să aflăm ce ar mai fi de vizitat în locul acesta. Am venit pentru că la hotelul nostru nu am primit, ca la alte hoteluri, o broșură, o hartă cu locurile turistice”, ne-a spus Ovidiu, român de origine, stabilit în Spania de 18 ani.

Vedere din Bucovina de pe TransRarău. Octombrie 2021.

În aceeași zi, Europa Liberă ceruseră un interviu reprezentantului centrului de informare. Acesta s-a scuzat că e la doctor și a spus că poate oferi detalii telefonic, câteva ore mai târziu. Nu a mai răspuns, apoi, la telefon.

Cei doi soți din Spania spun că drumurile proaste din România îi vor face să se gândească de două ori, în viitor, dacă vor mai reveni în vacanță aici.

„Înțeleg că e o chestiune complicată, mai ales dacă vii de mai departe, dinspre Baia Mare, Satu Mare, pentru că sunt munți, trebuie să mergi încet pentru că sunt căruțe, tractoare. E destul de greu de ajuns aici”, spune bărbatul.

Un drum din Bucovina, în timpul săptămânii. În imagine, trafic din Gura Humorului, o altă destinație turistică din nordul țării.

„În primul rând lumea nu știe. Poate ar trebui mai multă publicitate, în reviste de călătorii care sunt cumpărate de multă lume în afară. Înțeleg că asta e o chestiune de lobby, nu știu cum se fac lucrurile astea. Eu văd aici mai mult turism național și religios. Asta e bine în general pentru oamenii de vârsta a treia, însă oamenii în vârstă nu vin pe drumurile astea până aici, pentru că e departe și e complicat”, încheie Ovidiu.

Profilul turistului din Bucovina

Ciprian Șlemco este președintele Asociației pentru Turism Bucovina și ghid turistic. El consideră că scăderea drastică a turiștilor străini din zonele montane românești, dar în special din Bucovina, este cauzată de războiul din Ucraina.

„Cred că un mare număr a turiștilor străini s-au orientat către alte destinații, Europa de Est fiind oarecum lăsată undeva la urmă. S-au deschis sau s-au redeschis aeroporturile din întreaga Europă. Și cred că foarte mulți dintre turiști preferă să meargă spre alte destinații, mai puțin în Europa de Est”, spune Șlemco pentru Europa Liberă.

În ceea e ce privește Bucovina, Șlemco e de părere că zona este mai degrabă renumită în rândul turiștilor străini pentru circuitele religioase și mai puțin pentru cele de pe munte. La fel este și în Maramureș.

Bucovina are multe de oferit pentru turiști, nu doar trasee montane spectaculoase. În imagine, mocănița de la Huțulca.

Nu lipsesc doar turiștii străini din stațiunile montane, spune Șlemco, ci și cei români. Crede că principala problemă nu e neapărat la cei din turism, proprietari de stațiuni, restaurante sau resorturi, ci mai degrabă la autorități, care nu fac suficient pentru a atrage turiști în zonele de munte din România.

„Se fac pași mici. Există acești pași pe partea de promovare, dar cred că trebuie să insistăm mult mai mult pe promovare externă, cu o participație mult mai consistentă la târgurile de turism. Dacă vorbim de turismul montan, ar trebui să insistăm mai mult pe partea de produs montan care, în România, cred eu că nu prea există”, spune Șlemco.

Bogăția traseelor montane

România are peste 1.000 de trasee montane, potrivit reprezentanților Schubert & Franzke, care au dezvoltat o aplicație pentru pasionații de trasee montane intitulată „Munții Noștri”.

Cele mai multe sunt în zona Munților Bihorului – Platoul Padiș (Apuseni) și în grupa montană Bucegi – Leaota.

Munții românești sunt generoși atât cu majoritatea turiștilor, cei care îi urcă ocazional, pentru relaxare, cât și pentru alpiniștii profesioniști sau cei pasionați de cățărat.

Șerban Ursu, din București, este unul dintre ce din urmă. Bărbatul identifică probleme nu doar în modul în care autoritățile se raportează la zonele montane, ci și la unii turiști, care nu respectă – crede el – muntele.

Șerban Ursu este pasionat de cățărări montane. El spune că traseele montane din România sunt spectaculoase, însă atitudinea unora dintre turiști lasă de dorit.

„Avem probleme mari din partea turistului, că nu are educația necesară cu tot ce înseamnă munte, adică echipament, ideea în sine să iubești muntele nu să te duci doar ca să bei o bere la Babele (…) Traseele și muntele și drumețiile de România sunt superbe. Sunt și trasee dificile pentru oameni experimentați și trasee moi, pentru începători”, ne-a spus Șerban Ursu, de la baza Pietrelor Doamnei din Rarău.

Dacă ar fi puse cap la cap, traseele montane din România s-ar întinde pe o suprafață de 10.400 de kilometri. Ați avea nevoie de 200 de zile, fără pauză, pentru a le parcurge pe toate, potrivit datelor furnizate Europei Libere de dezvoltatorii aplicației Munții Noștri.

Florin Pleșea este brand manager al organizației. Într-un interviu acordat Europei Libere, acesta spune că, deși hărțile Munții Noștri acoperă mare parte din traseele montane, încă mai sunt unele zone mai puțin accesibile care nu au fost cartografiate încă.

Cele mai populare trasee, raportat la numărul de hărți descărcate de utilizatori, sunt în Bucegi-Leaota, Făgăraș, Retezat și Munții Rodnei.

Una dintre cele mai vizitate zone montane din țară este Bucegi, din Carpații Meridionali.

În privința turiștilor străini, folosind același criteri, Florin Plesea ne-a spus că cei mai mulți vin din Germania, Polonia, Cehia, Ungaria, Franța și Spania.

Sunt și probleme – nu puține – pe care reprezentanții Munții Noștri le-au constatat pe traseele montane din România. „Trasee cu marcaje rare, bușteni doborâți peste poteci, anumite porțiuni de trasee în contrapantă care se erodează și care face traversarea periculoasă (aici de regulă fie se montează balustrade de sufă sau se fac amenajări din lemn)”, enumeră Florin Pleșea.

O altă problemă este reprezentată de turiștii care nu înțeleg dificultatea unui traseu sau că, în anumite condiții meteorologice, nu este prudent să urci pe munte.

Peste 8.000 de persoane au avut nevoie de ajutor de la salvamontiști, în 2021, potrivit datelor Salvamont România. Aproape 3.000 au avut nevoie de îngrijiri medicale și, pentru 60 dintre ei, a fost nevoie de intervenție cu elicopterul.

52 de persoane au murit, în 2021, după ce s-au aventurat pe trasee montane pe vremea rea, fără echipament sau fără a avea experiență.

Îți mai recomandăm România nu există pe harta turismului european. Fără strategie, brand și identitate, ministerul țintește pensionarul german