Ucraina, în pragul dezastrului. Va pierde Occidentul în fața lui Putin?

„Vom sta alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”. Aceasta a fost flamura sub care a defilat lumea liberă, în frunte cu America, de la începutul invaziei rusești în Ucraina.

Timp de aproape doi ani Occidentul a ajutat Ucraina să facă față agresiunii- banii, armele, ajutoarele de tot felul, chiar dacă venite cu țârâita și uneori cu întârziere, au susținut frontul și moralul ucrainenilor. Dar și pe al europenilor.

Speranța victoriei s-a destrămat după eșecul contraofensivei ucrainene de anul trecut, iar vântul care sufla în pupa suportului militar s-a domolit.

Ajutorul american de 61 miliarde de dolari este blocat de luni bune de republicanii din Congres. Există speranțe că sâmbătă s-ar putea da votul salvator. Momentul este critic.

Rușii au înaintat în Donbas , pregătesc o ofensivă pentru vara aceasta și vor să cucerească cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov. Un „premiu major”, după cum spune generalul britanic Sir Richard Barrons, fostul comandant al forțelor comune ale Regatului Unit.

Acesta a declarat pentru BBC că există „un risc serios” ca Ucraina să piardă războiul din acest an.

Motivul, spune el, este „pentru că Ucraina poate ajunge să simtă că nu poate câștiga”.

„Și când se ajunge la acel punct, de ce vor mai vrea oamenii să lupte și să moară, doar pentru a apăra neapărat?”

Salvatorii lucrează la locul unei clădiri distruse în timpul unei lovituri cu rachete rusești, pe fondul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, la Cernihiv, Ucraina, 17 aprilie 2024. REUTERS/Valentyn Ogirenko

O situație critică

Institutul pentru Studiul războiului atrage atenția că liniile frontului se vor prăbuși în lipsa ajutorului american.

„Ucraina nu poate menține liniile actuale ale frontului fără reluarea rapidă a asistenței americane, în special în ceea ce privește apărarea aeriană și muniția de artilerie pe care numai SUA le pot furniza rapid și la scară largă”, se arată într-un raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului.

„Lipsa apărării aeriene a expus unitățile ucrainene din prima linie a frontului la avioanele rusești care aruncă acum mii de bombe asupra pozițiilor defensive ale Kievului. Pentru prima dată din 2022 încoace, lipsa muniției îi lasă pe ruși să folosească coloanele de blindate fără a mai suferi pierderi prohibitive”, se mai arată în raportul citat.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că, deși acum raportul de forțe este de 4 la 1 în favoarea Rusiei, Ucraina a rezistat eroic, dar nu o va mai putea face mult timp.

„De șase luni occidentul nu a mai furnizat aproape nimic Ucrainei. Vorbim de muniție în principal. Este unul din factorii cei mai importanți care explică declinul raportului de forțe de pe front și această situație disperată în care se află Ucraina.

Rusia are acum mai multe trupe decât a avut la începutul invaziei. A început cu vreo 200-250.000, iar acum este la peste 400.000, în condițiile în care ar fi murit cel puțin 350.000 de soldați ruși în Ucraina. Ne putem imagina ce potențial de mobilizare are Rusia, o țară cu 140 de milioane de locuitori ”, ne spune profesorul Valentin Naumescu.

Moralul se prăbușește

Generalul britanic Richard Barrons, fostul comandant al forțelor comune ale Regatului Unit arată că, pe lângă muniție, Ucraina a început să ducă lipsă de ceva la fel de prețios: spiritul de luptă necesar pentru a învinge.

Iar când moralul cedează, atunci țara alunecă spre dezastru, scrie Politico.eu. Starea de spirit în rândul trupelor este sumbră, lipsa armelor, pierderile de pe câmpul de luptă, fuga de recrutare, motiv pentru care președintele Volodimir Zelenski a semnat recent legea mobilizării, toate măresc îngrijorarea față de soarta războiului.

Liderii politici, începând cu președintele Zelenski și ministrul de Externe Dmitro Kuleba, admit și ei că moralul este scăzut și avertizează că Ucraina va pierde războiul dacă nu primește urgent ajutoarele promise, cu consecințele inerente pentru securitatea Europei și chiar a lumii.

Pentru un război cu o astfel de miză, care definește, în ultimă instanță, finalul unei epoci, amploarea ajutorului liderilor occidentali pentru Kiev a fost sub nivelul așteptărilor, al retoricii și al promisiunilor.

Ajutorul american

Disperarea cu care Volodimir Zelenski și alți înalți oficiali cer deblocarea ajutorului american în Congres este mai vizibilă și mai mare ca oricând.

Premierul ucrainean Denys Shmyhal a declarat pentru BBC că va avea loc un „Al Treilea Război Mondial” dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia și a cerut Congresului SUA să deblocheze proiectul de lege care acordă Kievului un ajutor de 61 miliarde de dolari.

„Avem nevoie de acești bani ieri, nu mâine, nici azi (...) Dacă nu vom proteja... Ucraina va cădea (...)Deci sistemul global de securitate va fi distrus și toată lumea va trebui să găsească un nou sistem de securitate (...) Sau, vor fi multe conflicte, multe astfel de războaie și, în cele din urmă, ar putea duce la Al Treilea Război Mondial”, a spus Shmyhal la BBC.

Nu este prima dată când Ucraina lansează un avertisment atât de alarmant cu privire la consecințele potențialei sale înfrângeri.

Camera Reprezentanților din Congresul american ar urma să voteze sâmbătă legislația care permite alocarea ajutorului.

Liderul majorității republicane, Mike Johnson, a decis să împartă legea ajutorului financiar de 95 de miliarde de dolari între Ucraina, Israel și Taiwan în patru mai mici, trecute pe ordinea de zi.

Decizia lui Johnson de a supune pachetele de asistență la vot îi pune în pericol propria funcție. Cel puțin doi republicani, Marjorie Taylor Greene, o fanatică susținătoare a lui Donald Trump, care e împotriva oricărui ajutor militar pentru Ucraina, și Thomas Massie, reprezentant din statul Kentucky, au amenințat că vor înainta o moțiune pentru a-l demite.

În plus, o parte dintre republicani vor să lege problema deblocării fondurilor de reforma imigrației, în sensul înăspririi condițiilor, ceea ce complică și mai mult lucrurile.

Vocile republicanilor izolaționiști, susținute de fostul președinte Donald Trump, au devenit tot mai puternice. Trump a declarat că ajutorul extern ar trebui să fie structurat ca un împrumut, nu ca un „cadou”, și a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de aliații săi din NATO.

„Putin îl așteaptă pe Trump.” Fostul consilier pentru securitate națională al Casei Albe își exprimă temerile privind Ucraina și NATO

Cert este că, pe măsură ce nesfârșitele pertractări din Congres se prelungesc, resursele Ucrainei se epuizează rapid și se deschide calea Rusiei spre victorie.

Ajutorul militar pentru Kiev a fost blocat timp de luni de zile, din cauza opoziției din rândul republicanilor, în ciuda situației aproape dramatice de pe frontul ucrainean.

Kremlinul bagatelizează ajutorul american despre care purătorul de cuvânt Dmitri Peskov spune că nu va face diferența pe front.

Ce urmează dacă se prăbușește frontul

Dacă pachetul american va fi într-adevăr adoptat la finalul acestei săptămâni, întrebarea e când va veni el efectiv, dacă va ajunge pe linia frontului înainte ca situația să se degradeze și să devină ireversibilă.

Este de altfel întrebarea care frământă ofițerii de rang înalt din Ucraina, care au o prognoză sumbră asupra fronturilor care ar putea să se prăbușească vara aceasta, potrivit Politico.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că sunt mai mulți factori care vor determina eficiența ajutorului american.

„Sunt trei factori: cât de mare va fi acest ajutor, pentru că s-ar putea să fie redus în Camera Reprezentanților, când ajunge fizic pe front și, în al treilea rând, dacă din punct de vedere al timpului va fi suficient până în 2025, când va veni noua administrație, pentru că se pare că deja din septembrie-octombrie Congresul nu mai poate legifera, se intră în faza de campanie electorală și până la întrunirea noului congres nu se mai poate vota”, ne spune profesorul Valenin Naumescu.

O analiză a ISW ( Institutul pentru Studiul Războiului) arată că, dacă Rusia câștigă războiul, frontierele statelor baltice, României, Poloniei, Ungariei și Slovaciei vor fi sub amenințarea unui atac terestru rusesc pentru prima oară de la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Riscurile unui atac rusesc împotriva NATO în viitorul apropiat ar crește major dacă SUA ar permite Rusiei să învingă Ucraina acum, iar provocarea de a apăra statele baltice, în special, ar putea deveni aproape insurmontabilă. Aceste riscuri și costuri pe termen lung depășesc cu mult prețul pe termen scurt al reluării asistenței pentru Ucraina, spune raportul ISW.

Victoria Rusiei în Ucraina ar avea consecințe devastatoare pentru apărarea NATO.

„În acest scenariu dezastruos, NATO trebuie să se aștepte să se confrunte cu mari forțe convenționale rusești de-a lungul întregii sale frontiere, de la Marea Neagră până la Arctica, punând frontierele de sud ale Poloniei, Ungariei, Slovaciei și României sub amenințarea unui atac terestru rusesc pentru prima dată de la căderea Uniunii Sovietice”, arată raportul menționat.

Din punctul de vedere al profesorului Valentin Naumescu, Ucraina ar trebui să reziste până în 2025-2026, ceea ce pare extrem de greu în acest moment.

„Cel mai bun lucru la care ne putem aștepta este ca Ucraina să poată împinge războiul în prelungiri. Ideal ar fi 2025-2026, când situația militară s-ar putea reechilibra pentru că va începe să funcționeze industria europeană de armament. Pe de altă parte, specialiștii spun că în 2-3 ani economia de război a Rusiei se va prăbuși. Ar trebui ca Ucraina să mai reziste maximum 3 ani, pare foarte greu în momentul de față”, ne spune profesorul Naumescu.