Unde e campania pentru referendum? Doar PNL a deschis băierile pungii

Obișnuiți cu afișele lipite pe stâlpi, bombardați cu clipuri, emisiuni electorale și talk-show-uri fie nesărate, fie câmpuri de luptă, resemnați cu scrisorile și pliantele electorale deversând din cutiile poștale, românii își aduc aminte de referendum doar cu ocazia mitingurilor sau declațiilor de presă.

Președintele îndeamnă la vot, explicând cum PSD vrea să distrugă justiția pentru a-și apăra ”penalii”. De obicei ponderat la vorbă, Iohannis și-a ieșit din propria piele, folosind cuvinte apăsate preluate din folclorul protestelor. Chiar miercuri, Klaus Iohannis a ținut o conferință de presă în care cuvintele-cheie au fost ”hoți și infractori”, iar mesajul central ” nu lăsați PSD să voteze în locul vostru”.

De partea cealaltă, PSD nu a îndemnat clar la boicot, dar nu ratează nicio ocazie să vorbească despre abuzurile justiției, nevinovații băgați în închisoare și, mai ales, să-l victimizeze pe Dragnea, care își așteaptă decizia finală în dosarul de corupție fix a doua zi după alegeri. Linia partidului nu e clară, de exemplu, premierul Viorica Dăncilă spunea miercuri că va vota la referendum și că susține statul de drept, ceea ce, în viziunea PSD, poa­te însemna desigur și un raspicat ”nu”.

Pentru că în mod oficial nu pot îndemna la boicot din motive de imagine și al riscului confuziei în rândul propriului electorat, PSD duce muncă de lămurire în teritoriu prin primari și activiști.

Partidele, strânse la pungă

În rest, liniște și pace cu parfum românesc. Europarlamentarele țin capul de afiș și toți banii, eforturile organizatorice și de informare aici se concentrează. Singurii care au deschis băierile pungii pentru referendum sunt liberalii. Pe site-ul Autorității Electorale Permanente figurează un singur cont pentru referendum, al PNL, iar de la biroul de presă ni se confirmă că, într-adevăr, alte partide nu au deschis un cont în acest scop.

Ludovic Orban susține că PNL a făcut 6 milioane de pliante pentru referendum, care sunt distribuite în campania door to door. Pliante făcute din bani privați și nu din subvenția primită de partid din buget, ține să accentueze liderul PNL.

Tot din om în om se face și informarea despre referemdum. ” Noi le explicăm oamenilor întrebările, le spunem de ce e important să voteze și că trebuie să voteze da”. Cât despre lipsa afișelor, a clipurilor video și promovării în mediul online, Orban povește ceva despre legislația confuză.

PNL însă și-a făcut datoria: ”Am oferit președintelui 11 evenimente de prezentare a referenumului, de unde a transmis mesaje. Și noi, partidul, la fel”, spune Ludovic Orban pentru Europa Liberă.

La USR lucrurile sunt mai simple: ”Noi nu ne-am deschis un cont la AEP pentru referendum, pentru că oamenii noștri merg pe stradă și când îndeamnă la vot pentru europarlamentare le spun să voteze și la referendum. Iar noi avem în online mesaje adptate electoratului nostru, cum e cel cu ”poziția 2 și 2 DA”, spune pentru Europa Liberă Cătălin Drulă, șeful de campanie de la USR.

Și Drulă dă vina pe legislația neclară, care s-a tot schimbat, pe faptul că sunt 4 legi pentru alegeri în loc să fie una și bună. În plus, ”să facă și președintele campanie” , spune cu năduf Drulă, amintind că USR a fost cel care a reușit să strângă un milion de semnături pentru ”fără penali”.

Boicot la video

Spotul pregătit de Klaus Iohannis a fost respins de Consiliul Național al Audiovizualului, ba că nu există regulament, ba că-i electoral. Cererea președintelui ca spotul să fie difuzat cu celeritate pe posturile de televiziune a fost mai întâi amânată strategic, sub motiv că normele nu sunt clare, apoi, pur si simplu respinsă la vot. Argumentul? Nu se încadrează în anunțurile de interes public, fiind un spot electoral. Asta nu înseamnă însă că nu poate fi difuzat în emsiunile tip dezbatere electorală, a explicat pentru Europa Liberă, Dorina Rusu, membră CNA.

Sondaje discrete

Cu trei zile înainte de 26 mai, sondajele nu dau prea multe indicații și asta pentru că întrebările despre referendum sunt și ele pe bani. Așa că nici măcar sondajul IMAS, ultimul probabil până în scrutin, nu conține date despre prezență. Cel făcut de Academia Română oferă doar informații generale, despre acceptabilitatea referendumului, care era ridicată -59%. Sondajul a fost însă făcut în aprilie, moment la care întrebările nu erau cunoscute.

Pe de altă parte, sociologul Bruno Ștefan, președintele Biroului de Cercetări Sociologice, spune pentru Europa Liberă, că în cercetarea făcută în prima săptămână din mai, prezența era destul de ridicată, peste 40%. În tot cazul mai ridicată ca europarlamentare, în jur de 33%.