Ursula von der Leyen, despre viitorul UE: România trebuie să adere la Schengen. UE trebuie să se extindă în Ucraina și Moldova

Președinta Comisiei Europene a transmis pe 13 septembrie discursul anual privind starea Uniunii, intitulat în acest an „Răspundem la chemarea istoriei”.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a susținut miercuri în fața Parlamentului European discursul anual despre starea Uniunii. Ea a anunțat, printre altele, că România trebuie să adere la spațiul Schengen.

Von der Leyen a vorbit despre legile aprobate la nivel european în ultimul an, stabilind și prioritățile politice ale executivului european până la următoarele alegeri europene, din iunie 2024. Tinerii alegători de anul viitor, spune Ursula von der Leyen, vor fi preocupați de război, schimbările climatice, inteligența artificială și crizele locuințelor și a locurilor de muncă.

Printre realizările recente la nivel european, președinta CE a vorbit despre uniunea geopolitică care a acordat sprijin Ucrainei, despre Pactul Verde European, instrumentul NextGenerationEU, politicile comune în domeniul sănătății și a egalității de gen.

Von der Leyen a transmis că România și Bulgaria își au locul în spațiul Schengen, fără echivoc.

„Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen, au demonstrat-o. Să le permitem, în sfârșit, să intre în spațiul Schengen, fără alte întârzieri!”, a spus președinta Comisiei.

Ucraina și Rusia

Ursula von der Leyen a spus povestea scriitoarei ucrainene Victoria Amelina, ucisă la doar 37 de ani într-un atac rusesc, pe 1 iulie. Amelina și-a adus fiul în UE la începutul războiului, pentru a-l ține în siguranță, după care s-a întors în Ucraina pentru a documenta crimele de război ale Rusiei.

Un coleg columbian al Victoriei Amelina, care se afla cu ea în același restaurant lovit de rachetele rusești, a ridicat în fața europarlamentarilor o fotografie a scriitoarei.

„Vom fi alături de Ucraina la fiecare pas. Atât timp cât va fi nevoie”, a asigurat Ursula von der Leyen. Pe lângă măsurile de integrare în societatea europeană și pe câmpul de muncă luate la nivel național, Comisia va propune extinderea protecției temporare acordate ucrainenilor.

Îți mai recomandăm Europarlamentar german: Europa nu trebuie să repete cu China greșelile făcute în relația cu Rusia. Ce face România

„Putin a utilizat deliberat gazul ca armă”, a anunțat scurt șefa Comisiei Europene.

“Mulți credeau că nu vom avea suficiente rezerve de energie pentru a ieși din iarnă. Dar am reușit. Și aceasta pentru că am rămas uniți – ne-am pus în comun cererea și am achiziționat energie împreună”, a explicat președinta Comisiei. Aceasta a fost una dintre puținele intervenții pe tema Rusiei.

Modelul supranumit „Echipa Europa” va fi urmat în aprovizionarea cu materii prime și hidrogen, precum și în relația cu țările africane și alte economii în dezvoltare.

Cu aceste regiuni, Europa va coopera nu doar în domenii industriale și de guvernanță, dar și pentru a stopa așa-zisa migrație ilegală, a anunțat von der Leyen.

Extinderea UE

„Viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”, a mai declarat aceasta.

Președinta Comisiei își dorește ca statele membre UE să plănuiască, deja, cum va arăta concret o Uniune mărită, cu „peste 30” de state membre.

Ea consideră că, până și în numere mai mari, Europa va fi la fel de eficientă și inovativă.

„Odată cu fiecare extindere, s-a dovedit că cei care au declarat că așa am deveni mai puțin eficienți nu au avut dreptate”, punctează șefa Comisiei Europene.

Statele care doresc să adere la UE vor beneficia de rapoartele privind statul de drept, la fel ca membrii deja existenți, ceea ce le va ușura reformele și apropierea de normele europene. Comisia va revizui și alte politici premergătoare extinderii, pentru a pregăti terenul pentru Ucraina, Moldova și statele din Balcanii de Vest.

Îți mai recomandăm Vot favorabil în Parlamentul European pentru adoptarea unei foi de parcurs a aderării Ucrainei la UE

Chemarea istoriei, de la industrie la inteligența artificială

„Europa trebuie să răspundă la chemarea istoriei”, a declarat președinta Comisiei Europene, referindu-se la contextul curent.

De această chemare a istoriei se leagă, conform Ursulei von der Leyen, nu doar poziția geopolitică a Uniunii Europene cu privire la Ucraina, ci și legile de protecție a mediului, de promovare a industriei, de reglementare a inteligenței artificiale sau de împiedicare a violenței pe bază de gen.

Von der Leyen a scos în evidență dezastrele naturale din această vară, din Spania și Grecia, până în Africa de Nord, spunând că „aceasta este realitatea unei planete ajunse la punctul de fierbere”. Pactul Verde European, spune ea, a fost creat pentru a combate aceste fenomene și a transforma protecția mediului într-o agendă economică viabilă prin modernizarea și decarbonizarea industriilor europene.

„Viitorul industriei tehnologiilor curate trebuie să fie made in Europe”, a declarat von der Leyen, adăugând că industriile trebuie să rămână competitive la nivel global în ciuda beneficiilor înaintate altora.

Cu această ocazie, ea a anunțat o nouă investigație antisubvenție privind vehiculele electrice care provin din China.

Despre China, abordarea pe viitor va fi cea de „reducere a riscurilor, nu decuplare”, prin care se va coopera în domenii relevante.

Von der Leyen a discutat, apoi, despre importanța biodiversității Europei și a fermierilor care „ne asigură hrana de zi cu zi”.

ONG-ul internațional Greenpeace a declarat că discursului lui von der Leyen i-a lipsit desăvârșit orice formă de ambiție în domeniul conservării naturii.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în timpul discursului anual despre starea Uniunii Europene, 13 septembrie 2023

Nu doar fermierii, ci toate sectoarele industriale din Europa trebuie să fie competitive, atât la nivel global, cât și prin ușurarea procedurilor birocratice și susținerea personalului calificat, mai ales al întreprinderilor mici și mijlocii.

Mai mult, UE va continua în direcția de reglementare a inteligenței artificiale, pentru a stabili un standard global privind utilizarea sigură și etică a acesteia.

„A venit vremea să le arătăm [tinerilor, n.r.] că putem construi un continent în care poți să fii cine ești, poți să iubești pe cine vrei și poți să țintești cât de sus îți dorești. Un continent care se reconciliază cu natura și deschide calea către noile tehnologii. Un continent unit, în care domnesc libertatea și pacea. Încă o dată – este momentul ca Europa să răspundă la chemarea istoriei. Trăiască Europa!”, a încheiat Ursula von der Leyen.

Au lipsit din discurs teme precum statul de drept în Ungaria și Polonia, achizițiile militare, sancțiunile împotriva Rusiei, poluarea, sănătatea, relația cu Marea Britanie și scandalul de corupție din Parlamentul European supranumit „Qatargate”.

Îți mai recomandăm Ungaria nu poate îndeplini funcțiile președinției UE în 2024, a decis Parlamentul European

Reacții politice

Analiștii Politico afirmă că, după tonul președintei Comisiei, „este clar că vrea să-și păstreze funcția și în următorul mandat”, chiar dacă nu a făcut un anunț în această direcție.

Discursul Ursulei von der Leyen a fost urmat de reacții din partea reprezentanților blocurilor politice din Parlamentul European.

Manfred Weber, șeful Grupului Partidului Popular European (PPE), a declarat că interesul grupului său este să prioritizeze fermierii, înaintea Pactului Verde, dar că susține ancheta antisubvenție a vehiculelor electrice din China.

Iratxe Garcia, șefa Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) l-a atacat pe Weber, spunându-i că istoria îi va ține minte greșeala de a se alia cu partidele de extremă dreaptă.

Ea a criticat și abordarea militarizată la granițele Europei, care a dus la morțile a mii de oameni în încercarea de a ajunge în UE.

„Mă întreb, doamna președinte, cum puteți dormi noaptea”, i-a reproșat Garcia lui von der Leyen despre decesele din Marea Mediterană.

Stephane Sejourne, liderul Grupului Renew de factură liberală, a rugat Comisia să acorde mai multă atenție încălcării statului de drept în Ungaria și Polonia.

Philippe Lamberts, co-președinte al Grupului Verzilor, a rugat-o pe von der Leyen să susțină cu putere Pactul Verde, diluat persistent de către PPE, din care provine și președinta Comisiei.