Valabilitatea prețului reglementat de stat la energie expiră la sfârșitul lunii martie 2025, iar Ministerul Energiei lucrează la un nou plan de compensare/ plafonare a prețului.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, ministrul de resort, Sebastian Burduja, spune că, din aprilie 2025, venitul unei gospodării va conta cel mai mult în schema de compensare.
Acum, criteriul este cantitatea de energie consumată, iar pragurile sunt 100 kWh, 255 și 300 kWh.
„Prioritatea zero până la nivelul lunii ianuarie 2025 este definirea clară a criteriilor de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili. În scenariile de lucru luăm în calcul venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale, alte circumstanțe care influențează gradul de sărăcie energetică la nivelul fiecărei gospodării”, spune ministrul Energiei.
Întrebat care va fi venitul al unei persoane/familii de la care statul nu va mai compensa prețul la energie, Sebastian Burduja a precizat:
„Am început să analizăm datele de la Institutul Național de Statistică și un scenariu de lucru este să luăm în calcul venitul total al gospodăriei, costurile totale cu facturile de energie electrică și gaze naturale și numărul de membri din fiecare gospodărie. Ne dorim ca nicio gospodărie să nu ajungă, după ce își plătește facturile, sub pragul minim de venit conform INS / pragul sărăciei relative”.
Îți mai recomandăm Rata inflației a fost 5,1% în august. Biletele de avion și cartofii s-au scumpit cel mai multInstitutul Național de Statistică (INS) a explicat pentru Europa Liberă că nu are date despre venitul minim încasat de o familie. În schimb, conform INS, venitul mediu brut pentru o gospodărie a fost în trimestrul întâi din 2024 de puțin peste 5.000 de lei (1.000 euro).
În același timp, Ministerul Muncii plătește celor mai săraci români pensionari o indemnizației socială de aproape 1.300 de lei pe lună.
Ministrul Energiei mai precizează pentru Europa Liberă că viitoarea schemă de compensare vizează și consumul de gaze.
„Luam în calcul actualizarea schemei pentru costurile cu energia electrică și gazele naturale. În acest moment, avem în legislație ajutorul pentru lemne si ajutorul pentru încălzire, forme de sprijin care vor fi păstrate”, adaugă Burduja.
Ministrul Energiei mai spune că, în acest moment, fiecare scenariu este „pe masă”.
„Variabilele vor fi ajustate pentru a ajunge la cea mai bună formă, în acord cu principiile europene și cu obiectivele guvernamentale de a proteja romanii și de a asigura un preț corect la factură”.
Îți mai recomandăm Câți bani au încasat companiile din energie după liberalizarea pieței. Hidroelectrica, marele câștigătorActuala schemă de compensare plafonare a prețului la energie electrică este valabilă până la sfârșitul lunii martie 2025. Sunt avantajați cei care consumă cel mult 100 KW/h – ei plătesc 0,68 lei KW/oră. De altfel, potrivit ministrului Energiei, între patru și cinci milioane de locuințe se încadrează în această limită de consum.
Clienții casnici care consumă între 100,01 kWh și 255 kWh, precum și cei care au un consum lunar între 255,01 și 300 kWh (pentru consumul primilor 255 kWh) plătesc 0,80 de lei KW/oră.
Cine consumă peste 300 KW/h plătește 1,3 lei pentru 1 KW/oră.
Marți, 10 septembrie, Sebastian Burduja a declarat la Digi24 că cei care consumă acum cel mult 100 KW/h „plătesc cam 42-45 lei factura la curent pe lună”.
Burduja a adăugat că acum, „problema este că e plătită (n.r. energia electrică subvenționată de stat) la același nivel de subvenție și de o familie cu un apartament care stă gol în cartierul Primăverii (n.r. cartier select din București) și de o familie cu trei copii care face economie la energie electrică în Ferentari. Ceea ce principial nu este tocmai în regulă”, a mai spus Burduja.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, 11 septembrie, potrivit news.ro, că la energie electrică, prețurile au stagnat, iar la gaze au scăzut cu 10%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.