Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că în 2026 începe reforma companiilor de stat. „Pierderile acumulate sunt de 14 miliarde de lei”

„(Reforma - n.r.) A început cu această operaționalizare a AMEPIP, pentru că are o conducere nouă, selectată corect, pe baza unor criterii sănătoase, cu oameni veniți inclusiv din mediul privat. Am început colectarea de date pentru primele 22 de companii din proiectul pilot și suntem deja într-un proces de analiză serioasă”, a declarat Gheorghiu într-un interviu pentru TVR Info.

Analizele pentru acest prim lot de companii urmează să fie finalizate la începutul anului, iar deciziile guvernamentale vor veni în primăvară.

„Până în a doua jumătate a lunii ianuarie vor fi gata analizele pentru fiecare companie. Vom avea un diagnostic și o recomandare de tratament, iar pe baza acestora guvernul va lua decizia finală pentru fiecare companie în parte.”

1.500 de companii de stat și pierderi de 14 miliarde de lei

Statul român are în prezent peste 1.500 de companii, însă o parte importantă dintre acestea nu au nicio activitate.

„Din analiza globală pe care am primit-o de la Ministerul de Finanțe rezultă că sunt în jur de 185 de companii complet inactive. Ele nu mai au declarații financiare, nu mai au angajați, nu mai au active, dar continuă să existe doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului”, a afirmat Oana Gheorghiu.

Această acumulare de companii de stat fără rol economic clar obligă statul să își redefinească politica de proprietate spune vicepremierul:

„Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate. Trebuie să fie acționar doar acolo unde este relevant și unde aduce un beneficiu real, pe termen lung, cetățenilor. În rest, trebuie să facem curățenie.”

Potrivit analizelor Ministerului de Finanțe menționate de Oana Gheorghiu, nivelul pierderilor acumulate de companiile de stat este de aproximativ 14 miliarde de lei.

„Nu vorbim doar de pierderile din anul 2024, ci de toate pierderile acumulate în timp. Sunt companii care au capital negativ, adică pierderile sunt mai mari decât capitalul propriu. Acestea sunt companii cu risc foarte mare, care, potrivit legii, ar fi trebuit deja să fie în insolvență”, a precizat Gheorghiu.

Vicepremierul spune că aceste pierderi înseamnă costuri inutile pentru contribuabili.

„Practic, plătim noi cu toții aceste pierderi. Pe termen lung, asta înseamnă deficit bugetar și mai puțini bani pentru investiții sau servicii publice”, subliniază Oana Gheorghiu.

Calitatea conducerii, problema de fond a companiilor de stat

Oana Gheorghiu afirmă că lipsa de guvernanță reală drept cauza principală a eșecului multor companii de stat, unde consiliile de administrație au funcționat ani la rând fără control și fără responsabilitate.

„Am avut consilii de administrație în care se reglau interese sau în care erau trimiși oameni care își completau veniturile. Aveam consilii de administrație, dar nu le verifica nimeni și nu răspundea nimeni pentru rezultate”, a explicat Oana Gheorghiu.

Noua legislație limitează drastic influența politică și impune criterii de competență, susține vicepremierul:

„Majoritatea membrilor consiliilor de administrație trebuie să fie independenți, nu funcționari publici. Statul rămâne cu un singur reprezentant, iar acest lucru creează o bază sănătoasă pentru luarea deciziilor și pentru separarea influenței politice de zona operațională.”

În Energie și Apărare statul rămâne actor principal

Nu toate companiile de stat vor avea același tratament. Vicepremierul subliniază că există domenii strategice în care statul trebuie să rămână acționar majoritar.

„Este clar că în domeniul energiei statul are un rol important. La fel, în industria de apărare statul trebuie să fie actorul principal, pentru că vorbim de securitate energetică și de siguranță națională”, a detaliat Oana Gheorghiu, care a spus însă că și în aceste cazuri regulile de eficiență trebuie respectate:

„Faptul că o companie este strategică nu înseamnă că poate funcționa fără reguli. Și acolo trebuie bună guvernanță, transparență și responsabilitate.”

CFR: companie strategică, cu o reformă pe termen lung

CFR este unul dintre cele mai sensibile cazuri, spune Oana Gheorghiu. Compania are peste 20.000 de angajați și un rol strategic în transportul public. Vicepremierul exclude închiderea companiei, dar avertizează că restructurarea va fi de durată.

„Companiile precum CFR nu pot fi închise. Sunt companii strategice, de care statul român are nevoie. Evident că vor fi restructurate, dar reforma nu urmărește desființarea lor”, a precizat Gheorghiu, care a adăugat că restructurarea completă a unei companii feroviare durează între cinci și șapte ani.

Compania TAROM se află în primul lot de companii analizate și va face obiectul unei decizii strategice în primăvara lui 2026, anunță Oana Gheorghiu.

„TAROM este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, într-o piață extrem de concurențială. Statul român trebuie să ia o decizie clară: fie printr-o schimbare profundă de guvernanță, fie printr-un parteneriat care să aducă eficiență”, spune vicepremierul, care adaugă că o privatizare pe criterii economice moderne ar putea fi o soluție.

„Privatizarea nu înseamnă neapărat vânzare. Poate însemna listare la bursă, un parteneriat public-privat sau o soluție care să aducă know-how și bună guvernanță. Nu vrem să închidem TAROM, ci să găsim o soluție sănătoasă”, a precizat Oana Gheorghiu.

Compania Metrorex, care gestionează metroul din București, a fost de asemenea dată ca exemplu de companie de stat care îndeplinește o obligație de serviciu public și care nu poate funcționa fără subvenții, dar unde eficiența trebuie să devină o prioritate.

„Peste tot în lume metroul merge pe subvenție de la stat, pentru că nu se poate autofinanța. Dar subvenția asta trebuie gândită într-un anume fel”, a precizat Gheorghiu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.