Bătaie, umilințe, bullying. Cazurile elevilor agresați sunt doar „vârful icebergului” în România

Un tânăr de 15 ani, de la liceul Dumitru Madgeron din Bacău, a fost reținut pentru 24 de ore de polițiști, după ce o filmare apărută pe Facebook îl înfățișa pe acesta umilind doi colegi; pe unul dintre ei l-a forțat să bage capul în toaletă.

Filmarea, publicată de o rudă a unuia din cei doi elevi agresați - ambii cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) - a intrigat opinia publică.

Existența filmării, care a arătat negru pe alb agresiunea, a contat în mod decisiv pentru luarea unei măsuri ferme în acest caz.

„Reținerea unui minor pentru infracțiunea de loviri și alte violențe reprezintă o măsură rară. Contextul în care a avut loc fapta, indignarea adusă, nu doar ca părinți, ca polițiști, factori de decizie, ne-au determinat să tragem însă un semnal de alarmă”, a spus șefa Biroului de Siguranță Școlară din IPJ Bacău, Măriuca Amariei, în conferința de presă organizată joi de Prefectura județului.

Profesorul Marcel Bartic a reacționat vehement, pe contul său de Facebook, menționând că situația din Bacău reprezintă eșecul unui sistem și că statul nu reușește să aplice instrumente eficiente de combatere a fenomenului.

„Problema nu e la copii, nici măcar la agresori, este la instituțiile statului, care nu își fac datoria. Într-o țară civilizată trebuiau să existe bani alocați pentru programe de prevenție a bullyingului și a violenței școlare, să existe consilieri școlari pregătiți pe tema asta, nu sunt...”, a spus el pentru Europa Liberă.

Tot săptămâna aceasta, o altă filmare a înfățișat doi elevi ai unei școli din comuna Frumușica/ jud. Bacău care au agresat după ieșirea de la școală un alt elev, unul dintre ei lovindu-l cu pumnii.

În 19 ianuarie, o altă filmare înfățișa o bătaie generalizată, pe holul unui liceu din Mioveni, Argeș. Existența filmării a permis și în acel caz reținerea pentru 24 de ore a trei tineri.

În noiembrie, un elev de clasa a 4-a a fost bătut și agresat sexual într-o școală din București.

Foarte multe cazuri de violență, deși existente, nu ajung însă să fie mediatizate, spun pentru Europa Liberă reprezentanți ai ONG-urilor, asociațiilor de părinți și elevi, sau cadre didactice.

Fenomenul violenței în rândul elevilor este în creștere, a admis de altfel și reprezentantul Poliției Bacău, în contextul incidentului din 26 ianuarie.

„În context pandemic, al vârstei adolescenței, al evoluției sociale, faptele de violență din unitățile de învățământ au crescut foarte, foarte mult și putem spune că creșterile sunt de la an la an tot mai mari”.

Europa Liberă a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române o situație centralizată a numărului de cazuri de „loviri și alte violențe”, dar aceste date nu ne-au fost transmise încă.

Violența, combătută pe hârtie

Violența fizică în rândul elevilor este prefațată cel mai adesea de comportamente ofensatoare, umilitoare și de intimidare la adresa celor agresați, definite succint drept bullying.

Numărul cazurilor de bullying sesizate a crescut cu aproape o treime în anul școlar 2021-2022, la peste 10.700, față de anul școlar precedent, atrage atenția organizația Salvați Copiii România.

Cifrele din realitate ar fi mult mai mari.

„Este doar vârful iceberg-ului, de fapt. O cercetare de anul trecut arată că jumătate dintre copiii chestionați fuseseră implicați într-un act de bullying, patru din cinci copii au fost martori și 27% dintre copii recunoscuseră că au comis fapte de bullying”, a spus directorul de program al Salvați Copiii România, George Roman, pentru Europa Liberă.

„Au reieșit 10.000 de cazuri, în condițiile în care în România sunt 17.000 de unități de învățământ în țară, cu tot cu cele arondate. Vă garantez că în fiecare unitate de învățământ, zilnic, în fiecare clasă, are loc un act de bulying. Faceți calculele”, întărește președintele Federației Asociațiilor de Părinți din România, Iulian Cristache.

Chiar dacă termenul de bullying a fost introdus în Legea Educației, în 2019, iar în 2020 au fost aprobate normele care permit combaterea fenomenului, de cele mai multe ori acestea nu sunt aplicate în școli.

„Legisilația prevede constituirea unor comisii formate din cadre didactice profesori, directori, consilieri în fiecare școală, însă sunt maxim 200 de unități unde acestea funcționează. Consilierii școlari au de asemenea o încărcare foarte mare, e unul la aproximativ 1.000 de copii”, adaugă George Roman.

Noul președinte al Consiliului Elevilor din România, Miruna Croitoru, spune că aceste comisii funcționează de cele mai multe ori pe hârtie și că „școlile preferă adesea să mușamalizeze astfel de cazuri, să nu le fie afectat renumele”.

Cazurile sunt generate și de mediul din care provin adeseori elevii, de anturajele frecventate și de influența imaginilor pe care le urmăresc în social media, mai spune ea.

Rolul școlii rămâne însă important, iar consilierii școlari au un rol covârșitor.

„În lipsa consilierii, persoana victimă a bullyingului rămâne cu traume, toată activitatea este îngreunată, nu vine cu aceeași motivație la școală, tot actul de învățare poate fi compromis. Și agresorul are nevoie de consiliere, dar părinții unora dintre ei nu sunt deschiși, sau nu sunt interesați de acest lucru”.

Secretar de stat: Numărul consilierilor școlari crește, am transmis școlilor să fie transparente cu cazurile de violență

Numărul consilierilor școlari va fi suplimentat anul acesta cu 50%, față de cei aproape 2.400 existenți până în prezent, a spus pentru Europa Liberă secretarul de stat din Ministerul Educației, responsabil pentru învățământul preuniversitar Sorin Ion.

Hotărârea de Guvern a fost adoptată la finalul anului trecut.

„Acest lucru va ajuta, pentru că era un consilier cam la 1.000 de elevi; vrem să suplimentăm și mai mult numărul lor, pentru că au un rol foarte important, lucrează alături de diriginte, de cadrele didactice într-o consiliere eficientă”, a spus el.

Ministerul a lansat anul trecut o campanie de combatere a violenței în școli, dar și acțiuni de consiliere a părinților, a mai subliniat el.

„E important ca aceste acțiuni să integreze copiii, să ajungă la ei, să fie informați în permanență despre riscurile comportamentelor lor. În Franța astfel de acțiuni se organizează doar dacă există un procent semnificativ de elevi prezenți. E nevoie de mai multă implicare a școlilor”, subliniază George Roman, reprezentantul Salvați Copiii.

Școlile sunt consiliate în permanență, prin intermediul Centrelor de Resurse din Inspectoratele Școlare pe tema importanței combaterii fenomenului de bullying și violență, spune în replică secretarul de stat din Ministerul Educației.

„Există tendința școlilor de a ține mai discret aceste cazuri. Noi i-am considerat întotdeauna pe cei din școli să comunice, să nu considere că aceste cazuri ar reprezenta vina cuiva din școală, acestea pot să provină de acasă, de la atmosfera și relațiile din familie, de la ce consideră elevul că e normal sau nu în regulile de comportament”.

Referitor la cazurile recente, alarmante de violență, Sorin Ion spune că nu pot fi generalizate

„Nu putem trage niște concluzii, când vorbim de un sistem cu 3 milioane de copii, este greu de spus de la ce număr de cazuri devine o problemă (generală, n.r.) a comunității respective, a sistemului școlar. Noi transmitem școlilor să fie transparente”, a spus el.

Multe unități au camere de supraveghere și servicii de pază, ceea ce poate preveni violența în școli, a mai subliniat el.

E nevoie mai mult decât de supraveghere, spune președintele Consiliului Elevilor, Miruna Croitoru.

„Elevii nu pot fi supravegheați în permanență. E nevoie de mai multă deschidere din partea profesorilor, să asculte și să vadă ce se întâmplă între elevi”.

Președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, duce mai departe ideea.

„Nu ducem lipsă de legislație și instituții care să se ocupe de asta, ci de reponsabilizare. Lucrurile se pot îmbunătăți, e nevoie de bunăvoință și să ieșim din zona de confort”, conchide el.