A trecut un an de la stingerea din viață a unui autentic om politic american. Pentru regretatul senator din Arizona, a fi republican nu însemna o simplă afiliere de partid. Era vorba de un angajament vital în favoarea principiilor care au fondat această Republică numită Statele Unite ale Americii. La nivelul ultim și esențial, John McCain credea în dialog și bipartizanat. Nu-și suspecta și nu-și acuza criticii că ar fi „lipsiți de loialitate pentru America”. Nu se deda logoreilor resentimentare. Detesta demagogia populistaă.
Ca și tatăl său, amitralul McCain, John și-a dedicat viata apărării libertății. Nu doar prin vorbe, dar și prin fapte. Ca pilot în timpul războiului din Vietnam, McCain a probat curaj, altruism și un acut simț al responsabilității.
Capitalul său politic a crescut enorm de-a lungul anilor, tocmai pentru că senatorul McCain devenise simbolul unei intransgențe realiste. Or,i altfel spus, al unui realism intransigent la nivelul loialităților definitorii.
Am văzut documentarul prezentat pe canalul public al televiziunii americane anul trecut și am fost în mod special mișcat de imaginile din perioada când McCain a fost prizonier de război în Vietnamul de Nord. I s-au oferit căi de scăpare din acel infern. N-a acceptat să-și păteze conștiința, știa că propaganda comunistă va exploata orice concesie a sa pentru a-și disemina minciunile.
A revenit în țară, a pornit pe drumul atât de riscant al politicii. A fi pilot militar însemnă sa-și riști permanent viața. În război, departajările erau limpezi. Știai pe cine te poți bizui, aveai o idee precisă de ce ești acolo. John McCain șii-a construit o imagine politică corespunzând cât mai mult valorilor sale: onoare, cinste, civilitate, demnitate, încredere, transparență. Capitalul său politic a crescut enorm de-a lungul anilor, tocmai pentru că senatorul McCain devenise simbolul unei intransgențe realiste. Ori, altfel spus, al unui realism intransigent la nivelul loialităților definitorii.
Nu suporta extremismul, era revoltat de orice umilea omul, dincolo de rasă, gen, clasă etc. Nu vreau să-l idealizez, a fost uneori gata să accepte compromisuri care i-au derutat și frustrat pe admiratorii săi. Nu cred că ideea parteneriatului cu Sarah Palin în alegerile din 2008 a fost una fericită. Am spus-o atunci, o spun și acum. Eram la Newseum din Washington, cu Mary si Adam. Era ziua lui de naștere. Era și ziua lui John McCain. Pe un ecran enorm, senatorul anunța noul tichet republican. Destul de repede au ieșit la suprafață teme care, fără îndoială, îl diferențiau pe senatorul din Arizona de partenera sa electorala. John McCain detesta stridențele de orice fel. La o întâlnire cu alegătorii, auzind o referință la alegațiile calomnioase despre Barack Obama, McCain a avut o reacție de o exemplară claritate morală. Din păcate, lecția sa nu a fost insușită de unii care, peste ani, vor da tonul în campaniile populismului resentimentar, vehement și xenofob.
Textul integral poate fi citit aici